Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Anina

1 * Cuvantul cu diacritice: aniná
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: ANINA, anin, verb I. 1. Tranzitiv (Popular) A agăța (1). 2. Reflexiv Figurativ (Rar) A se lega de cineva, a nu-i da pace; a căuta pricină (cuiva). – Limba Latina anninare (< ad + ninna „leagăn”).

2 * Cuvantul cu diacritice: a anina
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: A anina antonim: a se desprinde, a deznina

3 * Cuvantul cu diacritice: aniná
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: ANINA verb verifica cuvantul: agăța, apuca, atârna, prinde, spânzura, suspenda, ține.

4 * Cuvantul cu diacritice: aniná
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: anina verb, indicativ prezent 1 singular anin, 3 singular și plural anină

5 * Cuvantul cu diacritice: a se aniná mă anín
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: A SE ANINA mă anin intranzitiv (despre ființe) A se apuca strâns (cu mâinile, cu ghearele sau cu labele); a se agăța; a se prinde. limba latina anninare

6 * Cuvantul cu diacritice: a aniná anín
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: A ANINA anin tranzitiv 1) (obiecte) A prinde în sau de ceva, lăsând să atârne liber în jos; a agăța; a suspeda; a spânzura; a atârna. - geanta în cui. 2) (obiecte de îmbrăcăminte, țesături etcetera) A prinde întâmplător într-un obiect ascuțit, rupând sau găurind; a agăța; a prinde. 3) figurativ (persoane) A deranja căutând motiv de ceartă. limba latina anninare

7 * Cuvantul cu diacritice: aniná anín aninát
Cuvantul fara diacritice: anina

Definitie: anina (anin, aninat), verb – 1. A agăța. – 2. a apuca, a (se) prinde de ceva. Limba Latina annināre „a legăna”, de la ninna „leagăn” (Pușcariu 81; REW 5817; DAR); conform nineri și nani, și limba italiana ninna-nanna „nani-nani”, limba albaneza ninuljë „leagăn”, engad. niner „a legăna”, prov. nina „a dormi”. Transformarea semantică pare a se explica prin faptul că anina indică acțiunea de a agăța un obiect fără a-l fixa, de a-l atîrna liber, astfel încît prin simplul fapt că este suspendat se mișcă și se balansează – aceasta fiind principala diferență între anina „a atîrna” și acăța „a suspenda fixînd”. După Pușcariu, schimbarea se explică prin confuzia termenului care indică acțiunea de a lega leagănul, cu cel care indica acțiunea de a lega sau atîrna în general. Pascu, Beitrage, 11, propune ca etimon limba latina allevinare, contaminat cu levare. – Derivat aninăcios, adjectiv (care atîrnă); aninătoare, substantiv feminin (loc fără ieșire, ultimul refugiu al cerbului vînat; agățătoare, gaică).