DexDefinitie.com

Adăpa

Adăpa, adăp, verb I. Tranzitiv A da apă de băut unui animal. Reflexiv (Despre animale) A bea apă. Figurat A se adăpa la izvoarele științei sau ale…

Definiții pentru „Adăpa”

6 definiții din 4 dicționare

1

Adăpa, adăp, verb I. Tranzitiv A da apă de băut unui animal.

Reflexiv (Despre animale) A bea apă.
Figurat A se adăpa la izvoarele științei sau ale culturii.[Prezent indicativ și: adap]

Latină Adaquare.

DEX – dicționarul explicativ

2

Adăpa (adap, adăpat), verb –

1.
A da apă de băut unui animal. –
2.
A îmbiba, a impregna.
3.
Învechit A da, a administra (un medicament).
4.
Învechit A otrăvi. – Aromână adep,, meglenoromână dap, istroromână adŏpu. < Latină ădaquāre (Pușcariu 20; Rew 147; Dar); conform italiană adacquare (salent. dakware, bar. adakwe), provensală azaigar, vezi franceză aever (franceză din Vest aiguer, conform Gamillscheg 20).
Sensul 4, astăzi rar, se bazează pe confuzia între „băutură” și „otravă”, conform franceză poison (‹ potionem).
Derivat adăpat, substantiv neutru (acțiunea de a adăpa); adăpătoare, substantiv feminin (loc de adăpat); adăpător, adjectiv (care adapă); adăpătură, substantiv feminin învechit, otrăvire.

DER – dicționarul etimologic

3

Adăpa (-ap, -at), verb –

1.
A da apă de băut unui animal. –
2.
A îmbiba, a impregna.
3.
Învechit A da, a administra (un medicament).
4.
Învechit A otrăvi. – Aromână adep,, meglenoromână dap, istroromână adǫpu.
Latină ădaquāre (Pușcariu 20; Rew 147; Dar); conform italiană adacquare (salent. dakware, bar. adakwe), provensală azaigar, vezi franceză aever (franceză din Vest aiguer, conform Gamillscheg 20).
Sensul 4, astăzi rar, se bazează pe confuzia între „băutură” și „otravă”, conform franceză poison (‹ potionem).
Derivat adăpat, substantiv neutru (acțiunea de a adăpa); adăpătoare, substantiv feminin (loc de adăpat); adăpător, adjectiv (care adapă); adăpătură, substantiv feminin învechit, otrăvire.

DER – dicționarul etimologic

4

Adăpa verb, indicativ prezent 1 singular adăp, 2 singular adăpi, 3 singular și plural adapă; conjuncție prezent 3 singular și plural adape

DOOM – dicționarul ortografic

Încă 2 definiții din alte dicționare
5

A Adăpa adăp tranzitiv (animale) A face să se adape. Adăpa caii.

<latină adaquare

NODEX – noul dicționar explicativ

6

A Se Adăpa se adapă intranzitiv (despre animale) A bea apă.

<latină adaquare

NODEX – noul dicționar explicativ

Conjugarea verbului „a adăpa”

Verbul „a adăpa” la prezent: eu adăp, tu adăpi, el/ea adapă, noi adăpăm, voi adăpați, ei/ele adapă.

Infinitiva adăpa
Participiuadăpat
Gerunziuadăpând
Accentuladăpá
SingularPlural
Imperativ
adapăadăpați
Imperativ negativ
nu adăpanu adăpați
Indicativ prezent
eu adăpnoi adăpăm
tu adăpivoi adăpați
el/ea adapăei/ele adapă
Conjunctiv prezent
eu să adăpnoi să adăpăm
tu să adăpivoi să adăpați
el/ea să adapeei/ele să adape
Imperfect
eu adăpamnoi adăpam
tu adăpaivoi adăpați
el/ea adăpaei/ele adăpau
Perfect simplu
eu adăpainoi adăparăm
tu adăpașivoi adăparăți
el/ea adăpăei/ele adăpară
Mai-mult-ca-perfect
eu adăpasemnoi adăpaserăm
tu adăpaseșivoi adăpaserăți
el/ea adăpaseei/ele adăpaseră
Perfect compus
eu am adăpatnoi am adăpat
tu ai adăpatvoi ați adăpat
el/ea a adăpatei/ele au adăpat
Viitor
eu voi adăpanoi vom adăpa
tu vei adăpavoi veți adăpa
el/ea va adăpaei/ele vor adăpa
Condițional prezent
eu aș adăpanoi am adăpa
tu ai adăpavoi ați adăpa
el/ea ar adăpaei/ele ar adăpa