1
Bășică, bășici, substantiv feminin
1.
Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului; vezică. Bășica fierii. ** Prin specializare Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc.
Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire.
2.
Umflătură a pielii conținând o materie lichidă (seroasă).
3.
Umflătură mică plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc.
4.
Obiect (de sticlă) în formă sferică.
Latină *Bessica(=vessica).
DEX – dicționarul explicativ
2
Bășică bășici feminin
1.
popular Organ intern având forma unei pungi membranoase în care se depozitează unele secreții ale organismului, pentru a fi ulterior eliminate; vezică.
bășica udului (sau Urinară) rezervor membranos în care se înmagazinează urina venită de la rinichi, pentru a fi ulterior eliminată prin uretră; vezică urinară.
2.
Organ intern membranos la pește, umplut cu un amestec de gaze, care înlesnește înotul.
3.
Umflătură mică, plină cu aer, formată la suprafața unor lichide. Ploaie cu bășici.
4.
Umflătură mică pe piele conținând o materie lichidă. [Genitiv-dativ Bășicii]
<latină bessica
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Bășică (bășici), substantiv feminin –
1.
Vezică. –
2.
Glob. –
3.
Bulă, bulbuc. – Variantă beșică. Aromână bișică, meglenoromână bișocă. Latină vessica (Pușcariu 189; Rew 9276; Candrea-dens., 141; Dar); conform albaneză mesikë, italiană vescica, franceză vessie, spaniolă vejiga, basc. bišika, portugheză bexiga.
Derivat bășica, verb (a face bășici); bășicată, substantiv feminin (varietate de struguri); bășicos, adjectiv (cu bășici); bășicos, substantiv masculin (arbust, Coluta arborescens); bășicuță, substantiv feminin (Gentiana asclepiadea); Verb a bășica poate deriva și direct din latină vessῑcāre (conform Pușcariu 188; Rew 9277 și aromână mbișic, abruz. avvešekkà).
Încă 2 sensuri
Din română provine bulgară bŭšŭka (Capidan, Raporturile, 228), sârbă bešika și ruteană bešyka (Miklosich, Wander., 8 și 12, Candrea, Elemente, 407; Berneker 53), și probabil neogreacă μπετσϰώνω „a bate, a ciomăgi” (G. Meyer, Neugr.
St., II,
76.
și sârbă beška „varietate de struguri” conform bășicată.
Vezi și beștea.
DER – dicționarul etimologic
4
Bășică, bășici, substantiv feminin
1.
minge de fotbal.
2.
fiolă aflată în dotarea agenților de circulație pentru măsurarea alcoolemiei conducătorilor auto. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
Încă o definiție din alt dicționar
5
Bășică substantiv feminin, genitiv-dativ articulat bășicii; plural bășici
DOOM – dicționarul ortografic
