1
Deșuruba, deșurubez, verb I. Tranzitiv A desface (prin învârtire) un șurub din locul în care se afla înșurubat.
A desprinde, a desface un obiect din șuruburi. – Des1- + [în]Șuruba.
A desprinde, a desface un obiect din șuruburi. – Des1- + [în]Șuruba.
DEX – dicționarul explicativ
2
A deșuruba deșurubez tranzitiv 1) (șuruburi) A scoate prin învârtire din locul de înșurubare. 2) (obiecte înșurubate) A desprinde din șuruburi. /des- + a [în]șuruba
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Deșuruba, deșurubez v.t. a ancheta, a interoga. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
4
Deșuruba verb, indicativ prezent 1 singular deșurubez, 3 singular și plural deșurubează
DOOM – dicționarul ortografic