1
Învârtecuș, (2) învârtecușuri, substantiv neutru
1. (În sintagma) Ineluș-învârtecuș = numele unui joc de copii în care unul dintre jucători trebuie să ghicească la cine se găsește un inel care trece din mână în mână.
2. (Rar) Întortochetură. [Variantă: (regional) Învârticuș substantiv neutru] – Învârteci (învechit „a învârti” < învârti) + sufix -uș.
1. (În sintagma) Ineluș-învârtecuș = numele unui joc de copii în care unul dintre jucători trebuie să ghicească la cine se găsește un inel care trece din mână în mână.
2. (Rar) Întortochetură. [Variantă: (regional) Învârticuș substantiv neutru] – Învârteci (învechit „a învârti” < învârti) + sufix -uș.
DEX – dicționarul explicativ
2
Învârtecuș învârtecușuri neutru 1): Ineluș-învârtecuș joc de copii, în care unul dintre participanți trebuie să ghicească la cine este inelul transmis pe neobservate de la un jucător la altul. 2) rar Loc unde ceva (mai ales un drum sau un râu) se întortochează; întortochetură. /a învârti + sufix -uș
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Învârtecuș substantiv neutru, plural învârtecușuri
DOOM – dicționarul ortografic