1
Jumătate, jumătăți, substantiv feminin
1.
Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale.
Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate.
Locuțiune adverb Pe (sau în) jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; prin extensiune segmentat, trunchiat.
Expresie A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt. (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ. Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gura (sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm.
Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt.
(Adverbial) În parte, întrucâtva.
Încă 4 sensuri
2.
3.
Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp.
4.
(Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram.
5.
Regional Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [Variantă: familiar și regional Juma, jumate substantiv feminin]
Etimologie necunoscută
DEX – dicționarul explicativ
2
Jumătate jumătăți feminin
1.
Fiecare dintre cele două părți egale în care poate fi împărțit un întreg.
Jumătate de măsură măsură incompletă, parțială. Pe (sau în) jumătate a) în două părți egale sau aproximativ egale; b) parțial; incomplet. A face ceva pe jumătate a nu duce până la capăt un lucru început.
A spune cu jumătate de gură a) a vorbi cu glas slab, abia auzit; b) a vorbi în mod nehotărât, fără convingere. Cu jumătate de inimă (sau Cu inima pe jumătate) fără curaj; indecis.
2.
familiar Persoană căsătorită de sex feminin în raport cu bărbatul ce i-a devenit soț; femeie; nevastă.
3.
Punct care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval în timp. La jumătate de drum.
La o jumătate de secol.
4.
Unitate de măsură a capacității sau a greutății, egală cu 1/2 de litru sau de kilogram. [Genitiv-dativ Jumătății] /Origine necunoscută
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Jumătate (jumătăți), substantiv feminin –
1.
Fiecare din cele două părți egale în care se poate divide un întreg. –
2.
Fiecare din cele două părți egale dintr-un litru, dintr-un kilogram. –
3.
Claie mică din 7 pînă la 20 snopi, considerată jumătate de căpiță. –
4.
Soț, consort. – Variantă vulg. juma(te).
Aromână giumitate, meglenoromână jimitate.
Latină mĕdĭĕtātem, probabil printr-o metateză *diemitatem și cu rezultatul dj › gi (aromână) › ji (meglenoromână), ca ajunge, ajuta, jos.
Înainte fusese propus latină dimidiĕtātem.
Încă 7 sensuri
Această derivat, semnalată încă de Cipariu, Elem., 61, a fost adoptată într-o formă modificată de Philippide, O rămășită din timpuri străvechi, 11; Koerting 2977; Densusianu, Română, XXXIII, 281; Tiktin; și Pascu, I, 133, care pleacă de la medietatem, prin intermediul unei forme *jimitatem, rezultată din încrucișarea cu greacă ἤμισυ după Philippide; prin intermediul unei metateze, după Tiktin.
Derivat din latină a fost abandonată de către toți cercetătorii moderni, care admit totuși, o încrucișare cu dimidietatem, pentru a explica finala cuvîntului.
În general se admite că jumătăte reprezintă în prima sa parte albaneză giymës, giymësë „jumătate” (Miklosich, Rum.
Unters., I, 269; Miklosich, Consonant, II, 12; Spitzer, Mitt.
Wien, 322; Capidan, Raporturile, 528; Philippide, II, 718; Rosetti, II, 118).
Explicația este laborioasă și nu pare a fi probabilă: conform ei, albaneză giymë (‹ greacă ἤμισος cu o spirantă secundară, după Meyer 153), reprezintă un primitiv *gjumëtë (ceea ce se opune derivat pe care am citat-o); și de aici română jumătate, prin derivat cu sufix -ate, sau prin încrucișare cu dimidietatem. Etimonul albaneză nu pare posibil, deoarece, pe lîngă dificultatea s › t, este ciudat paralelismul între albaneză gj (ghi) față de română g › j (conform albaneză gemp, română ghimpe, albaneză güs, română ghiuj, etc.).
Derivat jumătăți (variantă înjumătăți, jumătăța), verb (a tăia în două, a despica; a reduce la jumătate).
DER – dicționarul etimologic
4
Jumătate substantiv feminin, genitiv-dativ articulat jumătății; plural jumătăți
DOOM – dicționarul ortografic
