1
Moliftă (molifte), substantiv feminin – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obișnuite. – Variantă (învechit) molivtă, molitfă. Meglenoromână moliftă. Slavă (bulgară) molitva (Miklosich, Slaw.
Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din slavă molĭba „rugăciune”, moliti „a ruga”. – Derivat molitve(l)nic (variantă moliftelnic), substantiv neutru (liturghier, ritual), din slavă molitvĭnikŭ, conform bulgară, sârbă molitvenik. Conform molebnic.
Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din slavă molĭba „rugăciune”, moliti „a ruga”. – Derivat molitve(l)nic (variantă moliftelnic), substantiv neutru (liturghier, ritual), din slavă molitvĭnikŭ, conform bulgară, sârbă molitvenik. Conform molebnic.
DER – dicționarul etimologic
2
Moliftă substantiv feminin vezi Molitvă.
DEX – dicționarul explicativ