1
Nemeș, -ă, nemeși, -e, substantiv masculin și feminin (Adesea adjectival)
1. Denumire dată în Moldova, în evul mediu, stăpânilor de pământ fără titluri nobiliare.
2. Denumire dată în Transilvania, în evul mediu, nobililor mici și mijlocii; prin extensiune denumire dată membrilor clasei stăpânitoare. – Din maghiară Nemes.
1. Denumire dată în Moldova, în evul mediu, stăpânilor de pământ fără titluri nobiliare.
2. Denumire dată în Transilvania, în evul mediu, nobililor mici și mijlocii; prin extensiune denumire dată membrilor clasei stăpânitoare. – Din maghiară Nemes.
DEX – dicționarul explicativ
2
Nemeș2, nemeșă, adjectiv, substantiv masculin (învechit)
1. (adjectiv) care făcea parte din rândul nemeșilor, care aparținea nemeșilor; de famile boierească, de neam mare, nobil.
2. (adjectiv) de dimensiuni potrivite; frumos.
3. (substantiv masculin) nobil maghiar (mic sau mijlociu); stăpân de pământ mult, fără titluri nobiliare; boier.
4. (substantiv masculin la plural articulat) nobilime maghiară mică și mijlocie.
5. (substantiv masculin plural; regional) papuci.
1. (adjectiv) care făcea parte din rândul nemeșilor, care aparținea nemeșilor; de famile boierească, de neam mare, nobil.
2. (adjectiv) de dimensiuni potrivite; frumos.
3. (substantiv masculin) nobil maghiar (mic sau mijlociu); stăpân de pământ mult, fără titluri nobiliare; boier.
4. (substantiv masculin la plural articulat) nobilime maghiară mică și mijlocie.
5. (substantiv masculin plural; regional) papuci.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
3
Nemeș1 substantiv masculin (regional) nume de pește.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
4
Nemeș substantiv masculin, plural nemeși
DOOM – dicționarul ortografic
