1
A nova novez tranzitiv juridic (obligații vechi) A supune unei novații; a face o novație. /<franceză nover, latină novare
NODEX – noul dicționar explicativ
2
Nova, novez, verb I. Tranzitiv (Juridic) A face, a încheia o novație (1). – Din franceză Nover, latină Novare.
DEX – dicționarul explicativ
3
Nova verb I. tranzitiv A supune (o obligație) unei novații. [Conform franceză nover, latină novare].
DN – dicționar de neologisme
4
Nova verb tranzitiv a supune (o obligație) unei novații. (< franceză nover, latină novare)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Nova verb, indicativ prezent 1 singular novez, 3 singular și plural novează
DOOM – dicționarul ortografic
6
Nova substantiv feminin (regional) varietate de struguri hibrizi.
Dicționar de arhaisme și regionalisme