1
Ocîrmui (-uesc, ocârmuit), verb – A guverna, a administra.
Slavă okrumiti, conform cîrmui. E dubletul lui ocîrmi, verb (a menține, a păstra), secolul XVII, învechit (după Candrea, din slavă okrumljati). – Derivat ocîrmuire, substantiv feminin (guvern); ocîrmuitor, substantiv masculin (conducător).
Slavă okrumiti, conform cîrmui. E dubletul lui ocîrmi, verb (a menține, a păstra), secolul XVII, învechit (după Candrea, din slavă okrumljati). – Derivat ocîrmuire, substantiv feminin (guvern); ocîrmuitor, substantiv masculin (conducător).
DER – dicționarul etimologic