1
Oiem (-muri), substantiv neutru – Cantitate procentuală de făină sau de grăunțe reținuțe ca plată la moară, la treierat etc. – Variantă oem, oim, ui(u)masculin Meglenoromână uiem. Slavă uimati „a reține”, conform slovenă, cehă ujem, sârbă, croată ujam (Miklosich, Lexicon, 1044; Cihac, II, 723).
DER – dicționarul etimologic