Poziție, poziții, substantiv feminin
1.Loc pe care îl ocupă cineva sau ceva (în raport cu altcineva sau cu altceva); fel, mod în care este așezat cineva sau ceva (în spațiu); prin extensiune peisaj din natură.
Loc pe care îl ocupă o notă sau o cheie pe portativ; loc unde se ating cu degetele coardele unui instrument muzical.
Lingvistică Loc pe care îl ocupă un sunet sau un grup de sunete într-un cuvânt.
Loc, punct din care cineva sau ceva este sau poate fi privit;
unghi.
Raport, relație existentă între două ființe, obiecte, fenomene.
Fiecare dintre operațiile înscrise într-un cont contabil; loc pe care îl ocupă aceste operații.
2.Teren, loc pe care sunt așezate trupele pe front sau vasele de război pe mare și folosit ca bază de atac sau de apărare.
Încă 3 sensuri
Expresie A lua poziție = A) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic; B) a-și exprima cu fermitate părerea într-o problemă dată.
A sta (sau a rămâne, a se menține) pe poziție = a-și menține părerile, hotărârile. A se găsi pe poziții opuse (sau pe aceeași poziție etc.) = a fi de păreri contrare (sau de aceeași părere).
Prin specializare Atitudine de nemișcare a corpului (reglementară în armată, în sport etc.).
Figurat Mod în care cineva reacționează, se comportă etc.
într-o împrejurare dată.
4.Familiardespre femei; în expresie A fi în poziție – a fi gravidă.
Prin specializare Situație (înaltă) pe care o deține cineva în viața socială, politică;
rang. [Variantă:
învechit Pozițiune substantiv feminin]
Din franceză Position, latină Positio, -onis, germană Position.
DEX – dicționarul explicativ