Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Pradă

1 * Cuvantul cu diacritice: prádă
Cuvantul fara diacritice: prada

Definitie: PRADĂ, prăzi, substantiv feminin 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (Concretizat) Totalitatea bunurilor materiale și (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). ♢ Locutiune verb (Înv.) A face pradă = a prăda. 3. Persoană prinsă, răpită, ajunsă în puterea cuiva. ♢ Expresie Pradă (sau prada) cuiva = la discreția, în stăpânirea unei persoane sau a unui sentiment, a unei idei, a unei porniri. 4. Vietate care servește ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor răpitoare; prin extensiune vânat; p. gener. orice poate servi drept hrană viețuitoarelor. ♢ Pasăre de pradă = pasăre răpitoare. 5. (Regional) Risipă, cheltuială inutilă. – Limba Latina praeda.

2 * Cuvantul cu diacritice: prádă
Cuvantul fara diacritice: prada

Definitie: PRADĂ substantiv 1. verifica cuvantul: jaf. 2. verifica cuvantul: captură.

3 * Cuvantul cu diacritice: prádă
Cuvantul fara diacritice: prada

Definitie: PRADĂ substantiv verifica cuvantul: captivitate, robie, sclavie.

4 * Cuvantul cu diacritice: prádă
Cuvantul fara diacritice: prada

Definitie: pradă substantiv feminin, g.-d. art. prăzii; plural prăzi

5 * Cuvantul cu diacritice: prádă prăzi
Cuvantul fara diacritice: prada

Definitie: PRADĂ, prăzi f. 1) rar verifica cuvantul: A PRĂDA. 2) Totalitate a bunurilor prădate. 3) Persoană răpită și dată în supunerea cuiva. ♢ A fi pradă (sau prada) cuiva (sau a ceva) a) a fi în stăpânirea totală a cuiva; b) a fi copleșit de un sentiment sau de o idee. 4) Vietate care servește drept hrană pentru animalele sălbatice. ♢ Pasăre de pradă pasăre răpitoare. 5) figurativ Obiect supus acțiunii unor factori (mai ales negativi). limba latina praeda

6 * Cuvantul cu diacritice: prádă prắzi
Cuvantul fara diacritice: prada

Definitie: pradă (prazi), substantiv feminin – 1. Jaf, furt, prădăciune. – 2. Captură, lucruri furate. – 3. Victimă; jucărie. – Mr. pradă. Limba Latina praeda (Pușcariu 1367; Candrea-Dens., 1436; REW 6174), conform limba italiana preda, prov., sp. presa, franceza proie, cat., port. prea. – Derivat prăda, verb (a jefui, a fura), mr. (m)prad, (m)prădare, poate reprezentant direct al limba latina praedāre (Pușcariu 1366; Candrea-Dens., 1435; REW 6715), conform limba italiana predare, port. prear, verifica cuvantul: franceza preer; prădăciune, substantiv feminin (jaf), din limba latina praedacionem (Pușcariu 1368; Candrea-Dens., 1437; REW 6716), sau mai probabil der. intern (Rosetti, I, 159); prădător, adjectiv (jefuitor), din limba latina praedator (Pușcariu 1369; Candrea-Dens., 1438; REW 6717), sau mai probabil der. intern; prădalnic, adjectiv (jefuitor). – Din rom. provine rut. prejda, prejdowaty (Miklosich, Wander., 18; Candrea, Elemente, 408). Conform: prădui.