1
Proțăpit, -ă, proțăpiți, -te, adjectiv (Familiar)
1. Care este fixat; nemișcat, țeapăn.
Figurat (Despre oameni) Sigur de sine; îngâmfat.
2. (Despre gură) Căscat, înțepenit. – Vezi Proțăpi.
1. Care este fixat; nemișcat, țeapăn.
Figurat (Despre oameni) Sigur de sine; îngâmfat.
2. (Despre gură) Căscat, înțepenit. – Vezi Proțăpi.
DEX – dicționarul explicativ
