Reticul
Definitie, sens si explicatie
1Reticul, reticule, substantiv neutru (Fiz.) Ansamblu de linii incrucisate, de scari gradate sau de alte semne, care intra in constructia unor instrumente optice si are rolul de a permite vizarea unei directii, efectuarea unei masuratori etcetera – Din franceza Reticule, limba latina Reticulum.
2Reticul substantiv neutru, plural reticule
3Reticul -e n.
Retea de linii incrucisate realizate pe lame transparente, servind, intr-un aparat optic, la vizarea precisa a obiectelor. /<fr. reticule, limba latina reticulum
Retea de linii incrucisate realizate pe lame transparente, servind, intr-un aparat optic, la vizarea precisa a obiectelor. /<fr. reticule, limba latina reticulum
4Reticul substantiv neutru
1. (Liv.) Desen sau structura avand forma aproximativa a unei retele, a unei plase. ♦ Placa transparenta pe care sunt trasate la distante egale linii orizontale si verticale si care, asezate intr-o luneta, serveste la vizarea precisa a obiectelor.
2. Formatie anatomica cu aspect de retea. [< franceza reticule, conform limba latina reticulum].
1. (Liv.) Desen sau structura avand forma aproximativa a unei retele, a unei plase. ♦ Placa transparenta pe care sunt trasate la distante egale linii orizontale si verticale si care, asezate intr-o luneta, serveste la vizarea precisa a obiectelor.
2. Formatie anatomica cu aspect de retea. [< franceza reticule, conform limba latina reticulum].
5Reticul- verifica cuvantul: Reticulo-.
6Reticul1 substantiv neutru
1. desen, structura de forma unei retele, a unei plase.
2. ansamblu de linii incrucisate, de scari gradate etcetera care intra in constructia unor instrumente optice, servind la vizarea directiilor, la efectuarea de masuratori etcetera
3. formatie anatomica cu aspect de retea. (< franceza reticule, limba latina reticulum)
1. desen, structura de forma unei retele, a unei plase.
2. ansamblu de linii incrucisate, de scari gradate etcetera care intra in constructia unor instrumente optice, servind la vizarea directiilor, la efectuarea de masuratori etcetera
3. formatie anatomica cu aspect de retea. (< franceza reticule, limba latina reticulum)
7Reticul2(o)- element „retea, reticul”. (< franceza reticul/o/-, conform lat. reticulum)
