1
Rîgîi (râgâi, râgâit), verb – A scoate un zgomot caracteristic, provocat de gazele din stomac.
Slavă rygati (Miklosich, Slaw.
Elem., 43; Cihac, II, 312; Conev 92), conform sârbă, croată, slovenă rigati, rusă rygnatĭ. – Derivat rîgîit, substantiv neutru (eructație); rîgîială, substantiv feminin (eructație).
Din română provine neogreacă ῥουγϰαίζω (Meyer, Neugr.
St., 78; Murnu, Lehnw., 39).
Slavă rygati (Miklosich, Slaw.
Elem., 43; Cihac, II, 312; Conev 92), conform sârbă, croată, slovenă rigati, rusă rygnatĭ. – Derivat rîgîit, substantiv neutru (eructație); rîgîială, substantiv feminin (eructație).
Din română provine neogreacă ῥουγϰαίζω (Meyer, Neugr.
St., 78; Murnu, Lehnw., 39).
DER – dicționarul etimologic