1
Șapcă, șepci, substantiv feminin Acoperământ de cap (pentru bărbați) confecționat din pânză, piele sau postav, cu o calotă rotundă sau plată și prevăzut cu cozoroc, purtat, în general, de militari, elevi, muncitori etc.
și având uneori semnele distinctive corespunzătoare ocupației. – Din bulgară, rusă Šapka „căciulă”.
și având uneori semnele distinctive corespunzătoare ocupației. – Din bulgară, rusă Šapka „căciulă”.
DEX – dicționarul explicativ
2
Șapcă (șepci), substantiv feminin – Capelă, caschetă. – Aromână, meglenoromână șapcă. Slavă šapŭka, bulgară, sârbă, croată, rusă šapka (Miklosich, Fremdw., 128; Cihac, II, 385; Conev 84; Ivănescu, Bf, VI, 104), conform polonă czapka (› ceapcă, substantiv feminin, învechit, coif, cască), maghiară csapka (Treml, Hung.
Jb., IX, 302), turcă șabka. – Derivat șepcar, substantiv masculin (cel care confecționează șepci); șepcărie, substantiv feminin (fabrică, magazin de șepci); șapcaliu, substantiv masculin (persoană care poartă capelă), din turcă șapkali (Graur, Română, LIII, 384; Scriban).
Jb., IX, 302), turcă șabka. – Derivat șepcar, substantiv masculin (cel care confecționează șepci); șepcărie, substantiv feminin (fabrică, magazin de șepci); șapcaliu, substantiv masculin (persoană care poartă capelă), din turcă șapkali (Graur, Română, LIII, 384; Scriban).
DER – dicționarul etimologic
3
Șapcă șepci feminin Acoperământ pentru cap cu calota plată, prevăzut cu cozoroc și purtat, mai ales, de bărbați. [Genitiv-dativ Șepcii] /<rusă șapka, ungară sapka
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Șapcă substantiv feminin, genitiv-dativ articulat șepcii; plural șepci
DOOM – dicționarul ortografic