Secău -ăie

Secău, -ăie, adjectiv (regional)
1. (despre cereale) care are bobul sec, fără miez, cu miezul uscat nedezvoltat; (despre boabele cerealelor) care are miezul uscat, secăciu, secățiu.
2. (despre vite; în forma: secâu) slab.
3. (despre fructe) care este neplăcut la gust, searbăd, astringent; înecăcios.

Dicționar de arhaisme și regionalisme