Silabic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Silabic, -ă, silabici, -ce, adjectiv Care tine de silabe, privitor la silabe; alcatuit din silabe. ♢ Scriere silabica (sau cu caracter silabic) = scriere in care semnele nu reprezinta sunete, ci silabe.
Versificatie silabica = versificatie bazata pe numarul silabelor, independent de locul accentelor. – Din franceza Syllabique, limba latina Syllabicus.
Versificatie silabica = versificatie bazata pe numarul silabelor, independent de locul accentelor. – Din franceza Syllabique, limba latina Syllabicus.
2Silabic adjectiv (Fon.) plenison. (Vocale -.)
3Silabic adjectiv m., plural silabici; f. singular silabica, plural silabice
4Silabic -ca (-ci, -ce) 1) Care tine de silaba; propriu silabei. 2) Care consta din silabe. ♢ Scriere -ca scriere in care fiecare silaba este reprezentata printr-un semn. Versificatie -ca versificatie bazata pe numarul silabelor dintr-un vers. /<fr. syllabique
5Silabic, -ă adjectiv
1. Referitor la silabe; alcatuit din silabe.
2. Verifica cuvantul: -- Incompleta [gall]
1. Referitor la silabe; alcatuit din silabe.
2. Verifica cuvantul: -- Incompleta [gall]
6Silabic, -ă adjectiv referitor la silabe; alcatuit din silabe. (< franceza syllabique)