1
Smiorcăit1 substantiv neutru Faptul de a (se) smiorcăi; zgomot specific produs de cel care (se) smiorcăie; smiorcăială, smârcâială, smârcâit1. – Vezi Smiorcăi.
DEX – dicționarul explicativ
2
Smiorcăit2, -ă, smiorcăiți, -te, adjectiv Plângăreț, scâncit. – Vezi Smiorcăi.
DEX – dicționarul explicativ
3
Smiorcăit substantiv neutru, plural smiorcăituri
DOOM – dicționarul ortografic