1
Stănog, stănoage, substantiv neutru
1. Barieră de lemn sau de fier care desparte caii sau vitele în grajd.
2. Țăruș (cu care se priponește calul); pripon. – Din rusă, ucraineană Stanok.
1. Barieră de lemn sau de fier care desparte caii sau vitele în grajd.
2. Țăruș (cu care se priponește calul); pripon. – Din rusă, ucraineană Stanok.
DEX – dicționarul explicativ
2
Stănog, stănoage, substantiv neutru (regional)
1. barieră de lemn sau de fier ce desparte caii sau vitele în grajd.
2. țăruș de priponit calul; pripon.
3. stâlp înfipt în pământ pentru instalarea unei spânzurători.
4. balustradă.
5. instalație pentru potcovit caii.
6. (la casă) obada (talpa) casei.
7. (în forma: stănoagă) raft în formă de pupitru pe care se așază casetele cu literele, în vederea culegerii unui text.
1. barieră de lemn sau de fier ce desparte caii sau vitele în grajd.
2. țăruș de priponit calul; pripon.
3. stâlp înfipt în pământ pentru instalarea unei spânzurători.
4. balustradă.
5. instalație pentru potcovit caii.
6. (la casă) obada (talpa) casei.
7. (în forma: stănoagă) raft în formă de pupitru pe care se așază casetele cu literele, în vederea culegerii unui text.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
3
Stănog (barieră, pripon) substantiv neutru, plural stănoage
DOOM – dicționarul ortografic