1
Terț, -ă, terți, -e, adjectiv, substantiv masculin
1. Adjectiv Care vine în rândul al treilea; al treilea.
2. Substantiv masculin (Juridic) Persoană care nu figurează ca parte în acte, în litigii sau în convenții nici direct, nici prin reprezentare și față de care actul juridic ori hotărârea pronunțată în cauză nu produce efecte.
3. Substantiv masculin (Logică; în sintagma) Terțul exclus = principiu fundamental al gândirii, conform căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals în același timp și sub același raport, o a treia posibilitate fiind exclusă. – Din latină Tertius, italiană Terzo.
1. Adjectiv Care vine în rândul al treilea; al treilea.
2. Substantiv masculin (Juridic) Persoană care nu figurează ca parte în acte, în litigii sau în convenții nici direct, nici prin reprezentare și față de care actul juridic ori hotărârea pronunțată în cauză nu produce efecte.
3. Substantiv masculin (Logică; în sintagma) Terțul exclus = principiu fundamental al gândirii, conform căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals în același timp și sub același raport, o a treia posibilitate fiind exclusă. – Din latină Tertius, italiană Terzo.
DEX – dicționarul explicativ
2
Terț2 terți masculin juridic Persoană care nu figurează ca parte într-un proces, dar are dreptul de a participa la un proces civil pentru a-și apăra drepturile sale, ce nu coincid cu interesele celor două părți (reclamant și reclamat).
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Terț3 terți masculin logică: Legea (sau principiul) terțului exclus principiu fundamental al gândirii logice, conform căruia din două judecăți contradictorii adecvată este numai una, a treia posibilitate fiind exclusă. /<latină tertius, italiană terzo
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Terț1 terță (terți, terțe) Care vine pe locul trei într-o ierarhie; al treilea. O terță persoană. /<latină tertius, italiană terzo
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 4 definiții din alte dicționare
5
Terț, -ă adjectiv Care vine în al treilea rând; al treilea. substantiv masculin (Juridic) Persoană care nu figurează ca parte într-un contract sau într-un angajament intervenit între două părți, dar care poate avea drepturi sau obligații izvorâte din astfel de acte.
(Logică) Principiul terțiului exclus = principiu fundamental al logicii bivalente, potrivit căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusă. [< latină tertius, italiană terzo].
(Logică) Principiul terțiului exclus = principiu fundamental al logicii bivalente, potrivit căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusă. [< latină tertius, italiană terzo].
DN – dicționar de neologisme
6
Terț, -ă I. adjectiv care vine în al treilea rând; al treilea. o malarie (sau febră) terță = formă clinică de malarie în care accesele febrile revin din trei în trei zile.
II. substantiv masculin (juridic) persoană care nu figurează ca parte într-un contract ori într-un angajament intervenit între două părți, dar care poate avea drepturi sau obligații izvorâte din astfel de acte.
III. substantiv neutru (logică) ŭl exclus = principiu fundamental potrivit căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusă. (< latină tertius, italiană terzo)
II. substantiv masculin (juridic) persoană care nu figurează ca parte într-un contract ori într-un angajament intervenit între două părți, dar care poate avea drepturi sau obligații izvorâte din astfel de acte.
III. substantiv neutru (logică) ŭl exclus = principiu fundamental potrivit căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusă. (< latină tertius, italiană terzo)
MDN – marele dicționar de neologisme
7
Terț (al treilea) adjectiv masculin, (juridic) substantiv masculin, plural terți; feminin singular terță, plural terțe
DOOM – dicționarul ortografic
8
Terț (logică) substantiv neutru
DOOM – dicționarul ortografic