1
Tibișir (-re), substantiv neutru – Cretă. – Aromână tibișire. Turcă tebeșir, din arab. tabâśir „zahăr de trestie” (Șeineanu, II, 359; Lokotsch 1965; Ronzevalle 63), conform neogreacă τεμπεσίρι, bulgară tebešir, conform franceză tabaschir 1615 (concrețiune silicoasă în nodurile de bambus), italiană tabascir 1829, engleză tabaxir, tabasheer, germană Tabaschir, portugheză tabaxir (Battisti).
DER – dicționarul etimologic
2
Tibișir, tibișire, substantiv neutru (Învechit și regional) Cretă (pentru scris pe tablă). – Din turcă Tebeșir.
DEX – dicționarul explicativ
3
Tibișir substantiv neutru, plural tibișire/tibișiruri
DOOM – dicționarul ortografic
