1
Tîlc (-curi), substantiv neutru –
1. Interpretare. –
2. Comentariu, explicație. –
3. Semnificație, sens.
Slavă tlŭkŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, II, 400). – Derivat tîlcovanie, substantiv feminin (interpretare, exegeză), învechit din slavă tlŭkovanije; tîlcos, adjectiv (Basar., povestitor, care istorisește cu plăcere); tîlcui, verb (a interpreta, a explica, a comenta; a traduce), din slavă tlŭkovati; tîlcuitor, substantiv masculin (interpret; exeget).
1. Interpretare. –
2. Comentariu, explicație. –
3. Semnificație, sens.
Slavă tlŭkŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, II, 400). – Derivat tîlcovanie, substantiv feminin (interpretare, exegeză), învechit din slavă tlŭkovanije; tîlcos, adjectiv (Basar., povestitor, care istorisește cu plăcere); tîlcui, verb (a interpreta, a explica, a comenta; a traduce), din slavă tlŭkovati; tîlcuitor, substantiv masculin (interpret; exeget).
DER – dicționarul etimologic