Zâmbi

Zâmbi, zâmbesc, verb IV.
Intranzitiv
1. A schița o ușoară mișcare a buzelor, însoțită de înseninarea feței, pentru a exprima de obicei bucurie sau satisfacție (de mică intensitate); a surâde.
2. Figurat A fi (cuiva) favorabil.
A conveni cuiva, a găsi aprobare la cineva. – Din slavă Zonbŭ „dinte”, bulgară Zăbja se.

DEX – dicționarul explicativ

Zâmbi, zâmbesc, verb IV.
1. Intranzitiv zâmbi
Tranzitiv (Cu complement intern) Domnul asculta și zâmbet zâmbea. (Despre ochi, privire) A exprima veselie, voioșie.
2. Intranzitiv (Construit cu un complement în dativ) (Figurat) zâmbi
A-și manifesta veselia la vederea cuiva.
zâmbi, a constitui o ademenire pentru cineva.
E x p r. A-i zâmbi (cuiva) Mustața = a se bucura, (Popular) A zâmbi a râde = a zâmbi reținut, discret.
3. Intranzitiv (Figurat) A avea o înfățișare plăcută, care provoacă bună dispoziție; a străluci, a sclipi, a scânteia (de lumină, de curățenie).

DEX – dicționarul explicativ

A zâmbi zâmbesc intranzitiv 1) A schița un zâmbet (pentru a exprima un sentiment de bucurie, de satisfacție etc.); a surâde. 2) figurat A avea un aspect agreabil. Soarele îi zâmbește. 3) figurat A prevesti o perspectivă ispititoare; a surâde. Soarta îi zâmbi a doua oară. /<slavă zonbu, bulgară zăbja se

NODEX – noul dicționar explicativ

Zâmbi verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural zâmbesc, imperfect 3 singular zâmbea; conjuncție prezent 3 singular și plural zâmbească

DOOM – dicționarul ortografic