Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Abate

1 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE¹, abați, substantiv masculin 1. Titlu dat superiorului unei abații. 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din limba italiana ab(b)ate.

2 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate¹ s. m. 1. superior al unei abații. 2. preot, cleric la catolici. (< limba italiana abbate)

3 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE², abat, verb III. 1. Tranzitiv, reflexiv și instranzitiv A (se) îndepărta (de la o direcție apucată, figurat de la o normă fixată, de la o linie de conduită etcetera). ♦ Reflexiv și tranz. A se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial). 2. Reflexiv (Despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) A se produce în mod violent. 3. Intranzitiv A-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea; a i se năzări. 4. Tranzitiv A descuraja, a deprima, a întrista, a mâhni. Vestea l-a abătut. 5. Tranzitiv (Franțuzism) A doborî la pământ. – Limba Latina abbattere, (4, 5) din franceza abattre.

4 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate² vb. I. tr., refl. a (se) îndepărta de la o direcție, o normă, o linie de conduită. II. tr. a doborî, a culca la pământ. III. refl. a se năpusti (asupra). IV. intr. a-i veni cuiva o idee, a i se năzări. (< limba latina abbattere, franceza abattre)

5 * Cuvantul cu diacritice: a se abate
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: A (se) abate antonim: a (se) îndrepta

6 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE verb verifica cuvantul: apuca, cășuna, năzări, veni.

7 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE verb 1. verifica cuvantul: devia. 2. a se depărta, a devia, a divaga, a se îndepărta, (învechit) a (se) scăpăta. (S-a - de la subiect.) 3. a da, a se opri, a trece. (Se - în drum și pe la el.) 4. a distrage, a sustrage. (Gândurile îl - de la lucru.) 5. verifica cuvantul: contraveni.

8 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate substantiv masculin, plural abați

9 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural abat, 1 plural abatem; conjunctie: prezent 3 singular și plural abată; part. abătut

10 * Cuvantul cu diacritice: a abáte abát
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: A ABATE abat 1. tranzitiv 1) A îndepărta de la o direcție inițială sau de la o anumită normă morală. 2) (persoane) A face să se abată. 2. intranzitiv (despre intenții, gânduri etcetera) A-i trece prin minte; a-i veni pe neașteptate. franceza abattre, lat. abbattere

11 * Cuvantul cu diacritice: a se abáte mă abát
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: A SE ABATE mă abat intranz. 1) A-și schimba direcția inițială. - din drum. 2) (despre persoane) A se opri (pentru o vizită scurtă), renunțând la traseul inițial; a trece. 3) (despre fenomene ale naturii) A veni pe neașteptate (și cu putere). franceza abattre, limba latina abbattere

12 * Cuvantul cu diacritice: abáte -ți
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE -ți m. 1) Stareț al unei abații. 2) Preot catolic. limba italiana abbate

13 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE¹, abați, substantiv masculin - (din aram. abba (= tată), prin interm. limba greaca (veche) άββας și limba latina abbas, -atis) [DRAE]

14 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE verb 1. A doborî la pământ, a dărâma, a da jos. 2. A devia, a îndepărta. 3. A schimba drumul. 4. (Refl.) A se opri. 5. A se grăbi, a face tot ce este cu putin ă. 6. A trece cuiva ceva prin minte, a i se năzări (cu pronume în dat.) . -Din mr. abat, istr. abotu

15 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE, - i substantiv masculin Titlu dat superiorului unei aba ii. 2. Titlu onorific acordat unor preo i catolici; persoană care poartă acest titlu. -Din limba italiana abate

16 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE substantiv masculin 1. Stareț, superior al unei mănăstiri catolice de călugări. 2. Titlu onorific care se dă unor clerici catolici. [< limba italiana abbate, conform limba latina abbas].

17 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: ABATE verb III. 1. tr., reflexiv, intr. A (se) îndepărta de la o direcție, normă, linie de conduită etcetera 2. tr. A doborî. 3. refl. A se năpusti, a cădea. [Conform: franceza abatire, limba italiana abbattere].

18 * Cuvantul cu diacritice: abáte
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate (abătut, abătut), verb – 1. A doborî la pămînt, a dărîma, a da jos. – 2. A devia, a îndepărta. – 3. A schimba drumul. – 4. (Refl.) A se opri. – 5. A se grăbi, a face tot ce este cu putință. – 6. A trece cuiva ceva prin minte, a i se năzări (cu pronume în dat.). – Mr. abat, istr. abotu < Limba Latina abbattĕre (cuvînt probabil tîrziu, care apare doar în Legea Salică), sau mai curînd formație internă a rom., plecînd de la a bate (Pușcariu 2; REW 11). DAR explică sensul 1 ca galicism și pe celelalte ca împrumut din limba slava (veche) biti „a bate” și „a ciocăni”. Ambele opinii par discutabile, căci biti nu este suficient pentru a explica toate sensurile rom. care, pe de altă parte, s-ar putea explica foarte bine plecîndu-se de la cuvintele romanice (conform Gamillscheg, abat). – Derivat abătător, adjectiv (muncitor); abatere, substantiv feminin (deviere, anomalie); abătut, adjectiv (deviat, deprimat, melancolic). – Din rom. provine limba sarba: abati „a devia”.

19 * Cuvantul cu diacritice: abáte abáți
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate (abați), substantiv masculin – 1. Titlu dat superiorului unei abații. – 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu. < limba italiana: abate. – Derivat abațial, adjectiv (referitor la o abație), din limba italiana abbaziale; abație, substantiv feminin (mănăstire condusă de un abate) , din limba italiana abbazia; abatisă (călugăriță care conduce o abație), din limba latina abbatissa (secolul XIX).

20 * Cuvantul cu diacritice: abáte a -
Cuvantul fara diacritice: abate

Definitie: abate² (a -) verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural abat, 1 plural abatem, 2 plural abateți, imperfect 3 singular abătea; conjunctie: prezent 3 să abată; imper. 2 singular abate, 2 plural abateți; part. abătut