Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Baroc -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: baróc -ă
Cuvantul fara diacritice: baroc

Definitie: BAROC, -Ă, baroci, -ce, adjectiv, substantiv neutru (Stil artistic) care este caracterizat prin cultivarea formelor grandioase, prin libertatea formelor și bogăția ornamentației arhitecturale. (Despre construcții, mobilă, sculptură, pictură etcetera) Care este realizat în acest stil. (Stil literar) caracterizat printr-o mare libertate și fantezie de exprimare. – Din franceza baroque.

2 * Cuvantul cu diacritice: baróc
Cuvantul fara diacritice: baroc

Definitie: baroc adjectiv m., plural baroci; f. singular barocă, plural baroce

3 * Cuvantul cu diacritice: baróc -că -ci -ce
Cuvantul fara diacritice: baroc

Definitie: BAROC² -că (-ci, -ce) 1) Care se distinge printr-o neregularitate bizară; de un caracter șocant; ieșit din comun (prin felul său de a fi); ciudat; straniu; bizar. O idee -că. 2) (despre construcții, obiecte de artă etcetera) Care este realizat în stilul dominant de la sfârșitul perioadelor clasice. Mobilier -. franceza baroque

4 * Cuvantul cu diacritice: baróc
Cuvantul fara diacritice: baroc

Definitie: BAROC¹ n. arhit. Stil artistic caracterizat prin libertatea formelor, prin exces de ornamentație, prin tendința spre monumentalism și o anumită bizarerie. franceza baroque

5 * Cuvantul cu diacritice: baróc -ă
Cuvantul fara diacritice: baroc

Definitie: BAROC, -Ă adjectiv Stil baroc (și substantiv neutru) = stil artistic predominant în secolul XVII-XVIII, care se caracterizează prin ornamentație excesivă, neregularitatea liniilor și prin monumentalitatea construcțiilor (în arhitectură), contururi agitate (în sculptură), prin folosirea largă a tehnicii clarobscurului, compoziții în diagonală sau în vârtej (în pictură), dramatism interior și o anumită bizarerie și îndrăzneală a metaforei (în muzică și poezie). ♦ Stilul de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului. ♦ (prin extensiune) Stil încărcat, retoric, excesiv de ornamentat. [< limba italiana baròcco, franceza baroque, conform port. barocco – perlă de formă neregulată].

6 * Cuvantul cu diacritice: baróc -ă
Cuvantul fara diacritice: baroc

Definitie: BAROC, -Ă adjectiv 1. stil - (și substantiv neutru) = stil în arhitectură, pictură, literatură, muzică, predominant între sfârșitul Renașterii și mijlocul secolul XVIII, care cultivă libertatea și monumentalitatea formelor, ornamentația excesivă, inventivitatea și fantezia exprimării. ♢ stil de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului. 2. (figurativ) exagerat; bizar, extravagant. (< franceza baroque, limba italiana barocco)