Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ridiche

1 * Cuvantul cu diacritice: ridíche
Cuvantul fara diacritice: ridiche

Definitie: RIDICHE, ridichi, substantiv feminin Plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor, cu frunze adânc crestate, cu rădăcina sferică sau conică, alungită, cărnoasă, umflată, comestibilă (Raphanus sativus); p. restr. rădăcina comestibilă a plantei. ♢ Ridiche sălbatică = buruiană anuală, dăunătoare plantelor de cultură, cu tulpina acoperită de peri, cu frunze ovale și cu flori albe, roșii, violete, rar gălbui (Raphanus raphanistrum). ♢ Expresie (Familiar) A freca (cuiva) ridichea = a) a bate tare (pe cineva); b) a critica, a certa aspru (pe cineva). – Din limba latina radicula.

2 * Cuvantul cu diacritice: ridíche
Cuvantul fara diacritice: ridiche

Definitie: RIDICHE substantiv (BOTANICA) 1. (Raphanus sativus) (prin Banat) rotcă. 2. ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) = (regional) ridichioară, rapiță sălbatică.

3 * Cuvantul cu diacritice: ridíche
Cuvantul fara diacritice: ridiche

Definitie: ridiche substantiv feminin, art. ridichea, g.-d. art. ridichii; plural ridichi

4 * Cuvantul cu diacritice: ridíche -i
Cuvantul fara diacritice: ridiche

Definitie: RIDICHE -i f. 1) Plantă erbacee legumi-colă, cu frunze mari, crestate, cu flori albe sau violete, cultivată pentru rădăcina ei comestibilă. 2) Rădăcina acestei plante. ♢ - de lună ridiche cu rădăcina rotundă sau alungită, cu coajă roșie sau albă, recoltată primăvara timpuriu. - neagră (- -de-toam-nă sau - -de-iarnă) ridiche cu rădăcina rotundă, având coaja groasă, de culoare neagră, recoltată toamna târziu. --sălbatică plantă erbacee necultivată, cu rădăcina lungă și subțire, cu tulpina păroasă, cu frunze al-terne, ovale și cu flori divers colorate. [G.-D. ridichii] limba latina radicula

5 * Cuvantul cu diacritice: ridíche ridíchi
Cuvantul fara diacritice: ridiche

Definitie: ridiche (ridichi), substantiv feminin – Plantă (Raphanus sativus). – Varianta rădiche. Limba Latina radῑcŭla „radiculă” (Pușcariu 1425; Tiktin), conform limba italiana radicchio › limba neogreaca: ῥαδίϰι „un tip de buruiană” › limba turca: radikia, limba albaneza radhikje „cicoare”. Derivat din limba neogreaca: (Candrea) sau din limba slava (veche) rŭdŭky „lăptucă” (Miklosich, Lexicon, 808), este mai puțin probabilă. – Derivat ridichioară, substantiv feminin (cerențel, Geum urbanum).