Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Umfla

1 * Cuvantul cu diacritice: umflá
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: UMFLA, umflu, verb I. 1. Tranzitiv A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid. ♦ Reflexiv (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul; (despre ființe) a crește în volum (în urma mâncării excesive), a avea o senzație de balonare. ♢ Expresie (Tranzitiv) A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (refl.) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns). A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ Tranzitiv și reflexiv A (se) înfoia. Vântul umflă pânzele. ♢ Expresie (Refl.) A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli. 2. Reflexiv (Despre ape) A-și mări volumul, a crește. ♦ (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. 3. Reflexiv (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire. ♢ Tranzitiv Apa a umflat doagele. 4. Reflexiv (Despre piele, țesuturi, organe etcetera) A se inflama, a se congestiona. 5. Tranzitiv figurativ (Familiar) A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etcetera 6. Tranzitiv figurativ (Familiar) A înșfăca, a înhăța; a prinde, a lua, a ridica. – Limba Latina inflare.

2 * Cuvantul cu diacritice: a se umfla
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: A (se) umfla antonim: a (se) dezumfla, a scădea

3 * Cuvantul cu diacritice: a umfla
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: A umfla antonim: a dezumfla

4 * Cuvantul cu diacritice: umflá
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: UMFLA verb verifica cuvantul: apuca, exagera, făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, înhăța, înșfăca, lăuda, lua, mândri, prinde, semeți.

5 * Cuvantul cu diacritice: umflá
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: UMFLA verb 1. a se dilata. (Un fluid se poate -.) 2. verifica cuvantul: holba. 3. verifica cuvantul: buhăi. 4. verifica cuvantul: inflama. 5. (MED. VET.) a se inflama, (popular) a se bolovăni. (Ugerul vacii s-a -.) 6. verifica cuvantul: înfoia. 7. verifica cuvantul: mări.

6 * Cuvantul cu diacritice: umflá
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: umfla verb, indicativ prezent 1 singular umflu, 2 singular umfli, 3 singular și plural umflă

7 * Cuvantul cu diacritice: a umflá úmflu
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: A UMFLA umflu tranz. 1) (obiecte cu pereții elastici) A mări în volum prin acțiunea unui fluid. - balonul. ♢ A-l - pe cineva râsul (sau plânsul) a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul). 2) A face să se umfle. 3) (obiecte de pânză) A balona sub acțiunea unui curent puternic de aer; a înfoia. 4) figurat: fam. (prețuri, sume, cifre etcetera) A ridica în mod exagerat. 5) fam. A apuca brusc și cu putere; a înșfăca; a înhăța. ♢ - în spate a ridica brusc în spate. limba latina inflare

8 * Cuvantul cu diacritice: a se umflá mă úmflu
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: A SE UMFLA mă umflu intranz. A-și mări volumul, depășind limitele normale. Râul s-a umflat. Gâtul se umflă. ♢ - de somn a dormi mai mult decât trebuie. - în pene a se îngâmfa. limba latina inflare

9 * Cuvantul cu diacritice: umflá -lu -át
Cuvantul fara diacritice: umfla

Definitie: umfla (-lu, -at), verb – 1. A mări volumul, a dilata. – 2. (Refl.) A-și mări volumul, a se inflama. – 3. A da laptele în foc. – 4. A apuca, a lua cu mîna, a deține. – Varianta cuvant invechit înfla și der. – Mr. umflu, umflare, megl. amflu, amflari, istr. ămflu. Limba Latina inflāre (Pușcariu 1802; REW 4406), conform limba italiana enfiare, prov. enflar, franceza enfler, sp. hinchar. Trecerea lui in- › un- trebuie să fie anterioară rom., conform logud. unflare, sicil. unkari, calabr. uhhare, Teramo umblà (Rohlfs, Arch. Rom., VII, 465). – Derivat umflăcios, adjectiv (umflat, gata să crape); umflăciune, substantiv feminin (umflătură); umflătură, substantiv feminin (loc umflat, cucui). Din rom. provine iud. sp. u(n)flar.