1
Amănunt, -ă, amănunți, -te, substantiv neutru, adjectiv
1. Substantiv neutru Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime.
Locuțiune adjectiv și adverb Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în mici cantități. Comerț cu amănuntul.
Locuțiune adverb (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios.
2. Adjectiv (Învechit) Amănunțit2. [Variantă: (regional) Amărunt substantiv neutru] – A3 + Mănunt „mărunt”.
1. Substantiv neutru Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime.
Locuțiune adjectiv și adverb Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în mici cantități. Comerț cu amănuntul.
Locuțiune adverb (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios.
2. Adjectiv (Învechit) Amănunțit2. [Variantă: (regional) Amărunt substantiv neutru] – A3 + Mănunt „mărunt”.
DEX – dicționarul explicativ
2
Amănunt amănunte neutru Element neesențial dintr-un ansamblu; parte secundară a unui lucru; detaliu.
(Cu) de amănuntul în cele mai mici detalii. Cu amănuntul cu bucata. /a + mănunt
(Cu) de amănuntul în cele mai mici detalii. Cu amănuntul cu bucata. /a + mănunt
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Amănunt (amănunte), substantiv neutru –
1. (Învechit) Amănunțit, în detaliu (sens adverb) –
2. Detaliat (sens adjectiv).
3. Detaliu. – Variantă amărunt, (cu derivat săi).
De la mărunt, cu a- caracteristic formelor adverb Uzul ca substantiv este modern, pentru cel adverb conform italiană a minuto. – Derivat amănunți, verb (a mărunți; a da amănunte); amănunțime, substantiv feminin (detaliu).
1. (Învechit) Amănunțit, în detaliu (sens adverb) –
2. Detaliat (sens adjectiv).
3. Detaliu. – Variantă amărunt, (cu derivat săi).
De la mărunt, cu a- caracteristic formelor adverb Uzul ca substantiv este modern, pentru cel adverb conform italiană a minuto. – Derivat amănunți, verb (a mărunți; a da amănunte); amănunțime, substantiv feminin (detaliu).
DER – dicționarul etimologic
4
Amănunt substantiv neutru, plural amănunte
DOOM – dicționarul ortografic