1
Caricatură, caricaturi, substantiv feminin
1. Reprezentare, mai ales în desen, a unei persoane sau a unei situații prin exagerarea unor trăsături, îndeosebi negative, cu o intenție satirică sau umoristică.
Înfățișare ridicolă a unei persoane sau a unui obiect; persoană sau obiect cu această înfățișare.
2. Imitație nereușită, care denaturează originalul. – Din franceză Caricature.
1. Reprezentare, mai ales în desen, a unei persoane sau a unei situații prin exagerarea unor trăsături, îndeosebi negative, cu o intenție satirică sau umoristică.
Înfățișare ridicolă a unei persoane sau a unui obiect; persoană sau obiect cu această înfățișare.
2. Imitație nereușită, care denaturează originalul. – Din franceză Caricature.
DEX – dicționarul explicativ
2
Caricatură caricaturi feminin 1) Imagine a unei persoane sau a unei situații în care se exagerează în mod intenționat unele trăsături (de obicei negative) în scop satiric sau umoristic. 2) Imitație nereușită sau denaturată a unui original; parodie. 3) figurat Persoană sau obiect cu înfățișare ridicolă. /<franceză caricature
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Caricatură substantiv feminin
1. desen care reprezintă o persoană, o situație etc. exagerând intenționat, în scopuri satirice, anumite trăsături (negative).
2. (figurat) imitație nereușită, denaturată. (< franceză caricature, italiană caricatura)
1. desen care reprezintă o persoană, o situație etc. exagerând intenționat, în scopuri satirice, anumite trăsături (negative).
2. (figurat) imitație nereușită, denaturată. (< franceză caricature, italiană caricatura)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Caricatură substantiv feminin
1. Desen care reprezintă o persoană, o situație etc. prin exagerarea intenționată, în scopuri satirice, a anumitor trăsături (negative).
Înfățișare ridicolă a unei persoane sau a unui obiect; persoană sau obiect cu astfel de înfățișare.
2. (Figurat) Imitație nereușită, denaturată. [< franceză caricature, conform italiană caricatura].
1. Desen care reprezintă o persoană, o situație etc. prin exagerarea intenționată, în scopuri satirice, a anumitor trăsături (negative).
Înfățișare ridicolă a unei persoane sau a unui obiect; persoană sau obiect cu astfel de înfățișare.
2. (Figurat) Imitație nereușită, denaturată. [< franceză caricature, conform italiană caricatura].
DN – dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Caricatură substantiv feminin, genitiv-dativ articulat caricaturii; plural caricaturi
DOOM – dicționarul ortografic
