Definitie Ceai - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Ceai, (1) substantiv masculin, (2, 3, 4) ceaiuri, substantiv neutru
1. Substantiv masculin Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care, uscate, sunt folosite pentru prepararea unei bauturi cu efect excitant (Thea sinensis); p. rest. frunzele (uscate ale) acestui arbust.
2. Substantiv neutru: (De obicei urmat de determinari care arata felul) Bautura obtinuta prin maceratia, infuzia sau decoctia frunzelor de ceai (1) sau a unor plante medicinale.
3. Substantiv masculin Timpul, masa (de dimineata) la care se bea ceaiul (2).
4. Substantiv neutru: Reuniune intre prieteni, in cursul dupa-amiezii, la care se serveste ceai (2) sau diferite gustari si se danseaza. – Din limba rusa čai.

Varianta definitie 2: Ceai (arbust) substantiv masculin

Varianta definitie 3: Ceai (bautura, reuniune) substantiv neutru, plural ceaiuri

Varianta definitie 4: Ceai -uri n. 1) Arbust cu frunze persistente, cultivat pentru frunzele lui, care sunt folosite la prepararea unei bauturi tonice. 2) Produs alimentar obtinut din frunzele uscate si special prelucrate ale acestui arbust. - verde. - presat. 3) Bautura aromata excitanta si tonica preparata prin macerarea sau decoctia acestui produs alimentar (sau a unor plante medicinale). - tare. - slab. 4) Masa cand se serveste aceasta bautura; micul dejun. 5) Întrunire colegiala, la care se serveste aceasta bautura. ♢ - dansant serata organizata, la care se serveste si ceai. [Monosilabic] /<rus. taj

Varianta definitie 5: Ceai (ceaiuri), substantiv neutru –
1. Arbust cultivat pentru frunzele lui din care se prepara o bautura cu efect excitant (Thea sinensis). –
2. Infuzie de ceai, sau de alte plante. –
3. Reuniune la care se ofera o ceasca de ceai. – Mr. ciae.
Limba Turca: çay (Roesler 607; Șeineanu, II, 120); Miklosich, Slaw.
El., 52; Ronzevalle 75).
Este cuvint chinezesc (ča) care a trecut si in limba rusa čai (DAR crede ca rom. provine din limba rusa), conform limba neogreaca: τσάι, bulgara, limba slava (veche), cr., ceh.
čaj.
Derivat ceaina, substantiv feminin (rar, Mold., salon de ceai), din limba rusa čajnyi; ceainarie, substantiv feminin (salon de ceai); ceainic, substantiv neutru, derivat din limba rusa čajnik.

Varianta definitie 6: Ceai, ceaiuri substantiv neutru
1. petrecere dansanta intre tineri.
2. vin. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)