1
Crivac, crivacuri, substantiv neutru
1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață.
2. Troliu rudimentar de lemn, acționat manual, folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime.
3. Piesă din scheletul unei ambarcații de care se fixează scândurile ce formează învelișul ambarcației. – Etimologie necunoscută
1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață.
2. Troliu rudimentar de lemn, acționat manual, folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime.
3. Piesă din scheletul unei ambarcații de care se fixează scândurile ce formează învelișul ambarcației. – Etimologie necunoscută
DEX – dicționarul explicativ
2
Crivac (-ce), substantiv neutru –
1. Bîtă, ciomag. –
2. Fiecare din parii care formează cadrul pietrei fixe a morii de grîu. –
3. Bîrnă care întărește scheletul unor luntre. –
4. Scripete, troliu.
Bulgară, ruteană krivak „lemn strîmb” (Cihac, II, 84).
Conform crivală, crivină.
1. Bîtă, ciomag. –
2. Fiecare din parii care formează cadrul pietrei fixe a morii de grîu. –
3. Bîrnă care întărește scheletul unor luntre. –
4. Scripete, troliu.
Bulgară, ruteană krivak „lemn strîmb” (Cihac, II, 84).
Conform crivală, crivină.
DER – dicționarul etimologic
3
Crivac (tehnică) substantiv neutru, plural crivace
DOOM – dicționarul ortografic