1
Deraia, deraiez, verb I. Intranzitiv
1. (Despre mijloace de transport care circulă pe șine) A sări de pe șine.
2. Figurat A vorbi aiurea, a bate câmpii, a divaga; a se abate, a devia de la subiect. [Pronunțat: -ra-ia] – Din franceză Derailler.
1. (Despre mijloace de transport care circulă pe șine) A sări de pe șine.
2. Figurat A vorbi aiurea, a bate câmpii, a divaga; a se abate, a devia de la subiect. [Pronunțat: -ra-ia] – Din franceză Derailler.
DEX – dicționarul explicativ
2
Deraia verb intranzitiv
1. (despre tren, tramvai, metrou) a sări de pe șine.
2. (figurat) a devia de la subiect, a divaga.
(prin extensiune) a ieși din normal; a înnebuni, a se sminti. (< franceză derailler)
1. (despre tren, tramvai, metrou) a sări de pe șine.
2. (figurat) a devia de la subiect, a divaga.
(prin extensiune) a ieși din normal; a înnebuni, a se sminti. (< franceză derailler)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
A deraia deraiez intranzitiv 1) (despre trenuri, tramvaie) A sări de pe șine. 2) (despre persoane) A se abate de la subiect. 3) figurat A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se țicni; a se scrânti; a se sminti; a înnebuni. [Silabe -ra-ia] /<franceză derailler
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Deraia verb I. intranzitiv (Despre un vehicul pe șine: tren, tramvai etc.) A aluneca, a sări de pe șine, de pe linie.
(Figurat; despre oameni) A devia (într-o discuție etc.); a înnebuni, a se sminti. [Pronume -ra-ia, prezent indicativ 3,6 -iază, germană -ind. / < franceză derailler].
(Figurat; despre oameni) A devia (într-o discuție etc.); a înnebuni, a se sminti. [Pronume -ra-ia, prezent indicativ 3,6 -iază, germană -ind. / < franceză derailler].
DN – dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Deraia (deraiez, deraiat), verb –
1. Despre mijloacele de transport, a sări de pe șine. –
2. A vorbi aiurea, a bate cîmpii.
Franceză derailler. – Derivat deraiere, substantiv feminin
1. Despre mijloacele de transport, a sări de pe șine. –
2. A vorbi aiurea, a bate cîmpii.
Franceză derailler. – Derivat deraiere, substantiv feminin
DER – dicționarul etimologic
6
Deraia verb (silabe -ra-ia), indicativ prezent 1 singular deraiez, 3 singular și plural deraiază, 1 plural deraiem; conjuncție prezent 3 singular și plural deraieze; germană deraind
DOOM – dicționarul ortografic