1
Dobza (-zez, -at), verb (Transilvania) A bate, a face praf. – Variantă (Moldova) dobzăla, dobzăli.
Maghiară dobzani „a umfla” (Candrea); după Scriban, în legătură cu slavă dolobuzati „a săruta, a mîngîia”, care pare mai puțin probabil.
Variantă Moldova a primit un sufix expresiv -li.
Derivat dobză, substantiv feminin (Transilvania, în expresia a bate dobză, a pedepsi aspru), deverbal în care a putut influența dobă „tobă” sau cobză.
Maghiară dobzani „a umfla” (Candrea); după Scriban, în legătură cu slavă dolobuzati „a săruta, a mîngîia”, care pare mai puțin probabil.
Variantă Moldova a primit un sufix expresiv -li.
Derivat dobză, substantiv feminin (Transilvania, în expresia a bate dobză, a pedepsi aspru), deverbal în care a putut influența dobă „tobă” sau cobză.
DER – dicționarul etimologic