1
Hîc interjecție – Exprimă zgomotul unei căderi, ca și al sughițului și, în general, respirația gîfîită.
Creație spontană, conform sârbă, croată hakati „a sufla” (Cihac, II, 133). – Derivat hîcni, verb (a plînge cu sughițuri, a gîfîi), rezultat dintr-o încrucișare cu icni; hîcîi, verb (a gîfîi); hîcă, substantiv feminin (necaz, grijă, supărare), explicabil prin sensul de „cauză de greutate respiratorie” (după Dar, în legătură cu maghiară kökölni „despre animale, a merge cu spatele”).
Creație spontană, conform sârbă, croată hakati „a sufla” (Cihac, II, 133). – Derivat hîcni, verb (a plînge cu sughițuri, a gîfîi), rezultat dintr-o încrucișare cu icni; hîcîi, verb (a gîfîi); hîcă, substantiv feminin (necaz, grijă, supărare), explicabil prin sensul de „cauză de greutate respiratorie” (după Dar, în legătură cu maghiară kökölni „despre animale, a merge cu spatele”).
DER – dicționarul etimologic