1
Împuternicit împuterniciți masculin 1) Persoană împuternicită să reprezinte pe cineva sau ceva. împuternicit de afaceri. 2) juridic Persoană căreia i s-a încredințat un mandat; mandatar. /vezi a împuternici
NODEX – noul dicționar explicativ
2
Împuternicit, -ă, împuterniciți, -te, substantiv masculin și feminin Persoană autorizată a săvârși ceva în numele altcuiva; mandatar. – Vezi Împuternici.
DEX – dicționarul explicativ
3
Împuternicit substantiv masculin, plural împuterniciți
DOOM – dicționarul ortografic