1
Înfăptuire, înfăptuiri, substantiv feminin Acțiunea de a înfăptui și rezultatul ei; realizare, îndeplinire; (concretizat) operă realizată. – Vezi Înfăptui.
DEX – dicționarul explicativ
2
Înfăptuire substantiv feminin, genitiv-dativ articulat înfăptuirii; plural înfăptuiri
DOOM – dicționarul ortografic