1
Înlesni, înlesnesc, verb IV.
Tranzitiv
1. A face ca ceva să fie ușor de înfăptuit, de obținut; a ușura, a facilita.
2. A ajuta pe cineva; a ușura cuiva o muncă, o acțiune.
Reflexiv (Regional) A-și îmbunătăți situația materială. – În + lesne.
Tranzitiv
1. A face ca ceva să fie ușor de înfăptuit, de obținut; a ușura, a facilita.
2. A ajuta pe cineva; a ușura cuiva o muncă, o acțiune.
Reflexiv (Regional) A-și îmbunătăți situația materială. – În + lesne.
DEX – dicționarul explicativ
2
A înlesni înlesnesc tranzitiv 1) (procese) A face (mai) lesne de realizat; a ușura; a facilita. Înlesni munca.
înlesni însușirea cunoștințelor. 2) rar (persoane) A ajuta să se mențină sau să reușească. Înlesni pe cineva la învățătură. /în + lesne
înlesni însușirea cunoștințelor. 2) rar (persoane) A ajuta să se mențină sau să reușească. Înlesni pe cineva la învățătură. /în + lesne
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Înlesni verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural înlesnesc, imperfect 3 singular înlesnea; conjuncție prezent 3 singular și plural înlesnească
DOOM – dicționarul ortografic