1
Leurdă, leurde, substantiv feminin Plantă erbacee bulboasă comestibilă din familia liliaceelor, cu flori albe ca zăpada, cu miros și gust de usturoi (Allium ursinum). [Pronunțat: le-ur-. – Variantă: Leordă substantiv feminin] – Conform bulgară l e v u r d a.
DEX – dicționarul explicativ
2
Leurdă leurde feminin Plantă erbacee comestibilă, din familia liliaceelor, cu flori albe și cu miros de usturoi. [Genitiv-dativ Leurdei; Silabe Le-ur-; Accentuat și Leurdă] /Cuvânt autoht.
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Leurdă substantiv feminin – Varietate de usturoi sălbatic (Allium ursinum).
Origine necunoscută.
S-a încercat explicarea acestui cuvînt prin intermediul albaneză hudërë „usturoi” (Cihac, II, 718; Philippide, II, 719; Rosetti, II, 118); dar această ipoteză pare insuficientă.
După Diculescu, Elementele, 434, dintr-un greacă *λεβυρήδης cu sufix -ida; după Scriban, în legătură cu latină luridus.
Derivat par să arate că sensul primar nu este cel de „usturoi”, ci cel de „pădure mlăștinoasă”, cum sînt cele în care crește în mod spontan această plantă; din această cauză e posibil să ne gîndim la o origine expresivă: leurdă ar putea fi o variantă a lui leopă, leoarbă, leoarcă, cu sensul de „loc unde bolborosește”. – Derivat leurdeasă, substantiv feminin (pădure); leurdar, substantiv masculin (tîlhar). – Din română provine ruteană levurda.
Origine necunoscută.
S-a încercat explicarea acestui cuvînt prin intermediul albaneză hudërë „usturoi” (Cihac, II, 718; Philippide, II, 719; Rosetti, II, 118); dar această ipoteză pare insuficientă.
După Diculescu, Elementele, 434, dintr-un greacă *λεβυρήδης cu sufix -ida; după Scriban, în legătură cu latină luridus.
Derivat par să arate că sensul primar nu este cel de „usturoi”, ci cel de „pădure mlăștinoasă”, cum sînt cele în care crește în mod spontan această plantă; din această cauză e posibil să ne gîndim la o origine expresivă: leurdă ar putea fi o variantă a lui leopă, leoarbă, leoarcă, cu sensul de „loc unde bolborosește”. – Derivat leurdeasă, substantiv feminin (pădure); leurdar, substantiv masculin (tîlhar). – Din română provine ruteană levurda.
DER – dicționarul etimologic
4
Leurdă (silabe le-ur-)/leurdă substantiv feminin, genitiv-dativ articulat leurdei/leurdei; plural leurde/leurde
DOOM – dicționarul ortografic