Nesăbuit -ă

Nesăbuit, -ă, nesăbuiți, -te, adjectiv (Despre oameni) Care este lipsit de judecată, de chibzuință în acțiuni; nechibzuit, nesocotit.
(Despre acțiunile, faptele etc. oamenilor) Care dovedește, exprimă, trădează nesăbuință; prin extensiune lipsit de sens, de rațiune; cu totul exagerat, deplasat. – Conform maghiară s z a b a d n i.

DEX – dicționarul explicativ

Nesăbuit (nesăbuită), adjectiv – Exagerat, disproporționat, nechibzuit.
Origine necunoscută.
Scriban indică variantă nesăbăduit și maghiară szabadni „a fi îngăduit”; ambele indicații sînt puțin sigure.
Apare deja din secolul XVII. – Derivat nesăbuire, substantiv feminin (nechibzuință, lipsă de considerație); nesăbuință, substantiv feminin (nechibzuință).

DER – dicționarul etimologic

Nesăbuit nesăbuită (nesăbuiți, nesăbuite) Care este lipsit de chibzuință; nesocotit; nechibzuit. Faptă nesăbuită. /conform ungară szabadni

NODEX – noul dicționar explicativ

Nesăbuit adjectiv masculin, plural nesăbuiți; feminin singular nesăbuită, plural nesăbuite

DOOM – dicționarul ortografic