Circuit
Definitie, sens si explicatie
1Circuit, circuite, substantiv neutru
1. Ansamblu de fire si dispozitive bune conducatoare de electricitate care, impreuna cu sursa curentului, formeaza un traseu inchis pentru trecerea unui curent. ♢ (Electron.; in sintagma) Circuit imprimat = circuit prefabricat in care conductoarele de legatura si unele componente sunt realizate sub forma de benzi inguste sau suprafete conductoare pe un suport izolant; (impr.) cablaj imprimat. ♦ Sistem de conducte sau de medii prin care pot circula particule materiale.
2. Miscare a capitalului industrial sau a fondurilor unei intreprinderi in sfera productiei si a circulatiei (de la forma baneasca la forma productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca). ♦ Miscare a marfurilor. ♦ Proces de transformare si de prelucrare a materiei prime in produse finite.
3. Distanta de strabatut pe un traseu mai mult sau mai putin circular, stabilit dinainte, pentru o proba sportiva; drum, distanta parcursa de cineva sau de ceva (pe un itinerar prestabilit si cu intoarcerea la punctul de plecare). ♢ Circuitul apei in natura = proces complex prin care apa trece succesiv prin stadiile de evaporatie, de nori, de precipitatii, de formare a apelor de suprafata si subterane. – Din franceza Circuit, limba latina Circuitus.
1. Ansamblu de fire si dispozitive bune conducatoare de electricitate care, impreuna cu sursa curentului, formeaza un traseu inchis pentru trecerea unui curent. ♢ (Electron.; in sintagma) Circuit imprimat = circuit prefabricat in care conductoarele de legatura si unele componente sunt realizate sub forma de benzi inguste sau suprafete conductoare pe un suport izolant; (impr.) cablaj imprimat. ♦ Sistem de conducte sau de medii prin care pot circula particule materiale.
2. Miscare a capitalului industrial sau a fondurilor unei intreprinderi in sfera productiei si a circulatiei (de la forma baneasca la forma productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca). ♦ Miscare a marfurilor. ♦ Proces de transformare si de prelucrare a materiei prime in produse finite.
3. Distanta de strabatut pe un traseu mai mult sau mai putin circular, stabilit dinainte, pentru o proba sportiva; drum, distanta parcursa de cineva sau de ceva (pe un itinerar prestabilit si cu intoarcerea la punctul de plecare). ♢ Circuitul apei in natura = proces complex prin care apa trece succesiv prin stadiile de evaporatie, de nori, de precipitatii, de formare a apelor de suprafata si subterane. – Din franceza Circuit, limba latina Circuitus.
2Circuit substantiv neutru
1. miscare circulara pe un drum inchis.
2. traseu inchis prin care poate circula curentul electric. ♢ sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etcetera
3. trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca.
4. transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite.
5. traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie sportiva sau intr-o calatorie turistica. (< franceza circuit, limba latina circuitus)
1. miscare circulara pe un drum inchis.
2. traseu inchis prin care poate circula curentul electric. ♢ sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etcetera
3. trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca.
4. transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite.
5. traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie sportiva sau intr-o calatorie turistica. (< franceza circuit, limba latina circuitus)
3Circuit substantiv neutru, plural circuite
4Circuit -e n. 1) Miscare pe un cerc inchis cu revenire la punctul initial ♢ -ul capitalului miscare a capitalului industrial in sfera productiei (bani-marfa-bani). 2) Sistem de medii sau de conducte prin care circula ceva (lichide, vapori, gaze, electricitate etcetera). ♢ -ul apei in natura proces continuu de circulatie a apei in diferitele ei stari. - electric ansamblu de fire, bune conducatoare de electricitate, care constituie un traseu inchis pentru circulatia unui curent. /<fr. circuit, lat. circuitus
5Circuit substantiv neutru
1. Miscare circulara facuta pe un drum inchis.
2. Traseu inchis (format din fire sau din dispozitive bune conducatoare de electricitate) prin care poate circula curentul. ♦ Sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etcetera
3. (Ec.) Trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca.
4. Transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite.
5. (Sport) Traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie. [Pronume -cu-it, plural -te, -turi. / conform franceza circuit, limba italiana circuito, limba latina circuitus].
1. Miscare circulara facuta pe un drum inchis.
2. Traseu inchis (format din fire sau din dispozitive bune conducatoare de electricitate) prin care poate circula curentul. ♦ Sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etcetera
3. (Ec.) Trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca.
4. Transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite.
5. (Sport) Traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie. [Pronume -cu-it, plural -te, -turi. / conform franceza circuit, limba italiana circuito, limba latina circuitus].