1
Păcură substantiv feminin Lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului, care se folosește drept combustibil și ca materie primă la fabricarea motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului și a altor produse; țiței brut. – Latină Picula.
DEX – dicționarul explicativ
2
Păcură feminin Deșeu vâscos, de culoare brună-închisă, rămas după distilarea primară a petrolului și întrebuințat drept combustibil și la obținerea uleiurilor de uns. [Genitiv-dativ Păcurii] /<latină picula
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Păcură (-ri), substantiv feminin –
1. Petrol. –
2. (Bihor) Ceață, negură. –
3. Iad.
Latină picula „bitum”, diminutiv al lui pix (Pușcariu 1237; Candrea-dens., 1300; Rew 6483), conform vegl. pekla, italiană, provensală pegola „bitum”.
Sensul de „ceață” se datorează unui semantism aparent normal, conform latină picea, caligo, franceză puree de poix, iar din sensul de „întuneric” s-ar putea explica cel de „întuneric veșnic” sau „iad”.
Cu atît mai mult, dacă ne gîndim că imaginație populară așază infernul sub pămînt și că din adîncime s-ar vedea izvorînd acel lichid negru, care desigur s-ar fi asociat cu ideea de infern.
Pare, așadar, inutil să se recurgă la explicația semantismului română cu ajutorul slavă piklu „smoală” și „iad” (Sandfeld 36; Rew 6483).
Explicarea cuvîntului română prin același etimon slavă (Cihac 236; Weigand, Ba, III, 111) nu este posibilă.
Derivat păcurar, substantiv masculin (muncitor care extrage petrol); păcuros, adjectiv (bituminos); împăcura, verb (a mînji cu petrol); păcorniță, substantiv feminin (vas în care se păstrează petrolul pentru a unge osiile carului), cu sufix -niță. Din română provin bulgară pakura (Capidan, Raporturile, 223), maghiară pakura (Edelspacher 24), săsească pokert.
1. Petrol. –
2. (Bihor) Ceață, negură. –
3. Iad.
Latină picula „bitum”, diminutiv al lui pix (Pușcariu 1237; Candrea-dens., 1300; Rew 6483), conform vegl. pekla, italiană, provensală pegola „bitum”.
Sensul de „ceață” se datorează unui semantism aparent normal, conform latină picea, caligo, franceză puree de poix, iar din sensul de „întuneric” s-ar putea explica cel de „întuneric veșnic” sau „iad”.
Cu atît mai mult, dacă ne gîndim că imaginație populară așază infernul sub pămînt și că din adîncime s-ar vedea izvorînd acel lichid negru, care desigur s-ar fi asociat cu ideea de infern.
Pare, așadar, inutil să se recurgă la explicația semantismului română cu ajutorul slavă piklu „smoală” și „iad” (Sandfeld 36; Rew 6483).
Explicarea cuvîntului română prin același etimon slavă (Cihac 236; Weigand, Ba, III, 111) nu este posibilă.
Derivat păcurar, substantiv masculin (muncitor care extrage petrol); păcuros, adjectiv (bituminos); împăcura, verb (a mînji cu petrol); păcorniță, substantiv feminin (vas în care se păstrează petrolul pentru a unge osiile carului), cu sufix -niță. Din română provin bulgară pakura (Capidan, Raporturile, 223), maghiară pakura (Edelspacher 24), săsească pokert.
DER – dicționarul etimologic
4
Păcură substantiv feminin, genitiv-dativ articulat păcurii
DOOM – dicționarul ortografic