1
Păgîn (-ni), substantiv masculin – Necredincios. – Aromână pîngîn, meglenoromână păngǫn.
Latină paganus (Diez, I, 300; Pușcariu 1244; Candrea-dens., 1308; Rew 6141), conform albaneză pëgërë (Philippide, II, 649), italiană, spaniolă pagano, provensală, catalană paga, franceză païen, portugheză pagao. Pentru semantism, conform J. Zeiller, Paganus, Fribourg
1917. Uzul adjectiv este învechit E dubletul lui pogîn (variantă pogan), adjectiv (păgîn; ticălos) din slavă poganu (bulgară, sârbă, slovenă, cehă, polonă, rusă pogan), care, la rîndul lui, provine din latină (E oarecum posibil ca slavă să provină din română, căci un intermediar mgr. trebuie exclus, conform Miklosich, Etym.
Wb., 254 și Vasmer, Greacă, 119).
Cuvînt română nu poate proveni din slavă (cum pretindeau Miklosich, Slaw.
Elem., 36 și Cihac, II, 237).
Derivat păgînitate, substantiv feminin (păgînism; ticăloșie); păgînație, substantiv feminin (învechit, păgînism); păgînesc, adjectiv (de păgîn); păgînește, adverb (ca păgînii); păgîni, verb reflexiv (a îmbrățișa păgînismul); păgînie, substantiv feminin (stare de păgîn); păgînime, substantiv feminin (adunătură de păgîni); păgînism, substantiv feminin (credință păgînă); împăgîna, verb reflexiv (a îmbrățișa păgînismul).
Conform pîngări.
Latină paganus (Diez, I, 300; Pușcariu 1244; Candrea-dens., 1308; Rew 6141), conform albaneză pëgërë (Philippide, II, 649), italiană, spaniolă pagano, provensală, catalană paga, franceză païen, portugheză pagao. Pentru semantism, conform J. Zeiller, Paganus, Fribourg
1917. Uzul adjectiv este învechit E dubletul lui pogîn (variantă pogan), adjectiv (păgîn; ticălos) din slavă poganu (bulgară, sârbă, slovenă, cehă, polonă, rusă pogan), care, la rîndul lui, provine din latină (E oarecum posibil ca slavă să provină din română, căci un intermediar mgr. trebuie exclus, conform Miklosich, Etym.
Wb., 254 și Vasmer, Greacă, 119).
Cuvînt română nu poate proveni din slavă (cum pretindeau Miklosich, Slaw.
Elem., 36 și Cihac, II, 237).
Derivat păgînitate, substantiv feminin (păgînism; ticăloșie); păgînație, substantiv feminin (învechit, păgînism); păgînesc, adjectiv (de păgîn); păgînește, adverb (ca păgînii); păgîni, verb reflexiv (a îmbrățișa păgînismul); păgînie, substantiv feminin (stare de păgîn); păgînime, substantiv feminin (adunătură de păgîni); păgînism, substantiv feminin (credință păgînă); împăgîna, verb reflexiv (a îmbrățișa păgînismul).
Conform pîngări.
DER – dicționarul etimologic