1
Palmă1, palme, substantiv feminin
1. Partea dinăuntru a mâinii, de la încheietura cu antebrațul până la vârful degetelor.
Locuțiune adjectiv și adverb Ca în palmă = A) cu suprafața netedă, plană; B) (care este) foarte bine; C) (care este) în cele mai mici amănunte.
Locuțiune adverb (Rar) Ca din palmă = ușor, repede.
Expresie (A lucra) cu palma (sau cu palmele) = (a lucra numai) cu brațele, manual. A ține sau a duce, a purta (pe cineva ca) pe (sau ca în) palmă (sau palme) = a îngriji foarte bine pe cineva, a avea grijă să nu ducă lipsă de nimic; a răsfăța. A avea (pe cineva) în palmă = a avea (pe cineva) la discreție, în puterea sa. A cădea în palma cuiva = ajunge la discreția cuiva. A juca (pe cineva) pe palmă = a dispune (de cineva) după bunul plac. Când va crește păr în palmă = niciodată. A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef să bată pe cineva. Bătând (sau cât ai bate) din palme = imediat, foarte repede.
2. Lovitură aplicată cuiva (peste obraz) cu palma1 (1).
Locuțiune verb A lua (pe cineva) la (sau în) palme = a pălmui.
3. Veche unitate de măsură pentru lungime (de aproximativ 25-28 cm), egală cu distanța dintre extremitatea degetului mare și a celui mic bine întinse în lături.
Palmă îngenuncheată (sau domnească) = veche unitate de măsură pentru lungime, mai mare cu aproximativ 3 cm decât palma1 (3). Un lat de palmă = lățimea unei palme1, când degetele sunt lipite între ele.
Locuțiune adjectiv De o palmă = de dimensiuni neobișnuite, foarte mic sau foarte mare (în raport cu cât ar trebui sau cât ne-am aștepta să fie).
Expresie O palmă de loc = A) o distanță mică; B) o suprafață (mică) de pământ cultivabil.
4. Bătător de covoare.
5. Obiect de cauciuc în formă de înotătoare, fixat de picior, folosit la înotul subacvatic. – Latină Palma.
1. Partea dinăuntru a mâinii, de la încheietura cu antebrațul până la vârful degetelor.
Locuțiune adjectiv și adverb Ca în palmă = A) cu suprafața netedă, plană; B) (care este) foarte bine; C) (care este) în cele mai mici amănunte.
Locuțiune adverb (Rar) Ca din palmă = ușor, repede.
Expresie (A lucra) cu palma (sau cu palmele) = (a lucra numai) cu brațele, manual. A ține sau a duce, a purta (pe cineva ca) pe (sau ca în) palmă (sau palme) = a îngriji foarte bine pe cineva, a avea grijă să nu ducă lipsă de nimic; a răsfăța. A avea (pe cineva) în palmă = a avea (pe cineva) la discreție, în puterea sa. A cădea în palma cuiva = ajunge la discreția cuiva. A juca (pe cineva) pe palmă = a dispune (de cineva) după bunul plac. Când va crește păr în palmă = niciodată. A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef să bată pe cineva. Bătând (sau cât ai bate) din palme = imediat, foarte repede.
2. Lovitură aplicată cuiva (peste obraz) cu palma1 (1).
Locuțiune verb A lua (pe cineva) la (sau în) palme = a pălmui.
3. Veche unitate de măsură pentru lungime (de aproximativ 25-28 cm), egală cu distanța dintre extremitatea degetului mare și a celui mic bine întinse în lături.
Palmă îngenuncheată (sau domnească) = veche unitate de măsură pentru lungime, mai mare cu aproximativ 3 cm decât palma1 (3). Un lat de palmă = lățimea unei palme1, când degetele sunt lipite între ele.
Locuțiune adjectiv De o palmă = de dimensiuni neobișnuite, foarte mic sau foarte mare (în raport cu cât ar trebui sau cât ne-am aștepta să fie).
Expresie O palmă de loc = A) o distanță mică; B) o suprafață (mică) de pământ cultivabil.
4. Bătător de covoare.
5. Obiect de cauciuc în formă de înotătoare, fixat de picior, folosit la înotul subacvatic. – Latină Palma.
DEX – dicționarul explicativ
2
Palmă2, palme, substantiv feminin (Învechit) Ramură de palmier (considerată ca semn al biruinței).
Motiv ornamental (în formă de ramură de palmier).
Palmele academice = distincție în formă de frunză de palmier stilizată, acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. – Din franceză Palme.
Motiv ornamental (în formă de ramură de palmier).
Palmele academice = distincție în formă de frunză de palmier stilizată, acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. – Din franceză Palme.
DEX – dicționarul explicativ
3
Palmă substantiv
1. (Anatomie) mână, (argou) stachie. (Ține în palmă o monedă de 100 de lei.)
2. (popular și familiar) scatoalcă, (regional) plesnet, tapangea, (Bucovina și Transilvania) cleapșă, (Muntenia) leapșă, (prin Moldova și Bucovina) ștearsă, (prin Moldova) ștarghie, (prin vestul Transilvania) taiveriță, (învechit și familiar) calcavură. (I-a tras o palmă zdravănă.)
3. (Botanică) Palma-maicii-domnului (Orchis maculata) = (regional) bujor, iarba-șar-pelui, limba-cucului, Mâna-maicii-domnului; palma-pământului (Gymnadenia conopea) = (regional) ură, limba-cucului, Mâna-maicii-domnului.
1. (Anatomie) mână, (argou) stachie. (Ține în palmă o monedă de 100 de lei.)
2. (popular și familiar) scatoalcă, (regional) plesnet, tapangea, (Bucovina și Transilvania) cleapșă, (Muntenia) leapșă, (prin Moldova și Bucovina) ștearsă, (prin Moldova) ștarghie, (prin vestul Transilvania) taiveriță, (învechit și familiar) calcavură. (I-a tras o palmă zdravănă.)
3. (Botanică) Palma-maicii-domnului (Orchis maculata) = (regional) bujor, iarba-șar-pelui, limba-cucului, Mâna-maicii-domnului; palma-pământului (Gymnadenia conopea) = (regional) ură, limba-cucului, Mâna-maicii-domnului.
Dicționar de sinonime
4
Palmă1 palme feminin 1) (la om și la maimuțe) Partea interioară a mâinii, cuprinsă între încheietura cu antebrațul și vârful degetelor.
Lat de palmă unitate de măsură populară egală cu lățimea unei palme cu degetele lipite. Podul palmei partea interioară a mâinii cuprinsă între încheietura cu antebrațul și degete. Dosul palmei vezi Dos. a bate din palme a aplauda. Cât ai bate din palme foarte repede. A ține (sau A duce, a purta) pe cineva ca pe (sau Ca în) palmă (sau palme) a manifesta o grijă deosebită față de cineva. A-l mânca pe cineva palma (sau Palmele) a avea chef de a bate pe cineva. A bate palma a încheia un târg; a cădea de acord. Când va crește păr în palmă nicicând. Cât păr în palmă nimic; nimeni. Ca-n palmă a) fără asperități; drept; plan; b) foarte amănunțit; detaliat. 2) Lovitură dată de cineva cu această parte a mâinii.
A lua pe cineva la palme a pălmui pe cineva. A trage (sau a da, a șterge) cuiva o palmă a lovi pe cineva cu palma (mai ales peste obraz). A mânca o palmă a primi o lovitură de palmă (mai ales peste față). 3) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii egală cu distanța dintre vârful degetului mare și al celui mic depărtate la maximum unul de altul (aproximativ 25-28 centimetri).
De o palmă de mărime foarte mică sau foarte mare (în funcție de dimensiunile obiectului comparat cu palma). O palmă de pământ (sau de loc) o suprafață de pământ (sau o distanță) foarte mică. 4) Obiect cu care se bat covoarele; bătător. [Genitiv-dativ Palmei] /<latină palma
Lat de palmă unitate de măsură populară egală cu lățimea unei palme cu degetele lipite. Podul palmei partea interioară a mâinii cuprinsă între încheietura cu antebrațul și degete. Dosul palmei vezi Dos. a bate din palme a aplauda. Cât ai bate din palme foarte repede. A ține (sau A duce, a purta) pe cineva ca pe (sau Ca în) palmă (sau palme) a manifesta o grijă deosebită față de cineva. A-l mânca pe cineva palma (sau Palmele) a avea chef de a bate pe cineva. A bate palma a încheia un târg; a cădea de acord. Când va crește păr în palmă nicicând. Cât păr în palmă nimic; nimeni. Ca-n palmă a) fără asperități; drept; plan; b) foarte amănunțit; detaliat. 2) Lovitură dată de cineva cu această parte a mâinii.
A lua pe cineva la palme a pălmui pe cineva. A trage (sau a da, a șterge) cuiva o palmă a lovi pe cineva cu palma (mai ales peste obraz). A mânca o palmă a primi o lovitură de palmă (mai ales peste față). 3) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii egală cu distanța dintre vârful degetului mare și al celui mic depărtate la maximum unul de altul (aproximativ 25-28 centimetri).
De o palmă de mărime foarte mică sau foarte mare (în funcție de dimensiunile obiectului comparat cu palma). O palmă de pământ (sau de loc) o suprafață de pământ (sau o distanță) foarte mică. 4) Obiect cu care se bat covoarele; bătător. [Genitiv-dativ Palmei] /<latină palma
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 5 definiții din alte dicționare
5
Palmă2 palme feminin învechit 1) Simbol al unei victorii, constând dintr-o ramură de palmier. 2) (în arta decorativă) Ornament având forma stilizată a unei frunze de palmier; palmetă. [Genitiv-dativ Palmei] /<franceză palme
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Palmă substantiv feminin (Livresc) Ramură de palmier (socotită ca semn al biruinței).
Motiv ornamental.
Palmele academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. [Conform franceză palme, latină palma].
Motiv ornamental.
Palmele academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. [Conform franceză palme, latină palma].
DN – dicționar de neologisme
7
Palmă substantiv feminin
1. ramură de palmier, simbol al victoriei.
2. motiv ornamental în formă de palmă (1). o ĕle academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor.
3. înotătoare de cauciuc care se fixează de picior, pentru înotul subacvatic. (< franceză palme, latină palma)
1. ramură de palmier, simbol al victoriei.
2. motiv ornamental în formă de palmă (1). o ĕle academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor.
3. înotătoare de cauciuc care se fixează de picior, pentru înotul subacvatic. (< franceză palme, latină palma)
MDN – marele dicționar de neologisme
8
Palmă (palme), substantiv feminin –
1. Partea interioară a mîinii de la încheietura cu antebrațul pînă la vîrful degetelor. –
2. Lovitură dată cu palma. –
3. Măsură învechit de lungime, valorînd 0,2458 în Muntenia și 0,27875 în Moldova sau 1/8 dintr-un stînjen. – Aromână, meglenoromână palmă, istroromână pǫme. Latină palma (Pușcariu 1249; Candrea-dens., 1312; Rew 6171), conform albaneză pëlamë, italiană, catalană, spaniolă, portugheză palama, provensală pauma, franceză paume. Este dubletul lui palmă, substantiv feminin (ram de palmier), din franceză palme, învechit și în forma palm. – Derivat palmac, substantiv neutru (Moldova, 1/8 dintr-o palmă), probabil din neogreacă παλμάϰι, italiană palmo (Hesseling 37) sau din turcă parmak „deget” (Tiktin), conform cuman. barmac „deget” (conform Pușcariu, Diminutiv, 118), încrucișat cu palmă; pălmaș, substantiv masculin (muncitor care dispune doar de brațele sale, ziler); pălmui, verb (a da palme); pălmuială, substantiv feminin (lovitură cu palma). – Derivat neol. (din franceză) palmat, adjectiv; palmier, substantiv masculin; palmiped, substantiv masculin – Din română provine țigănească palma (Wlislocki 107).
1. Partea interioară a mîinii de la încheietura cu antebrațul pînă la vîrful degetelor. –
2. Lovitură dată cu palma. –
3. Măsură învechit de lungime, valorînd 0,2458 în Muntenia și 0,27875 în Moldova sau 1/8 dintr-un stînjen. – Aromână, meglenoromână palmă, istroromână pǫme. Latină palma (Pușcariu 1249; Candrea-dens., 1312; Rew 6171), conform albaneză pëlamë, italiană, catalană, spaniolă, portugheză palama, provensală pauma, franceză paume. Este dubletul lui palmă, substantiv feminin (ram de palmier), din franceză palme, învechit și în forma palm. – Derivat palmac, substantiv neutru (Moldova, 1/8 dintr-o palmă), probabil din neogreacă παλμάϰι, italiană palmo (Hesseling 37) sau din turcă parmak „deget” (Tiktin), conform cuman. barmac „deget” (conform Pușcariu, Diminutiv, 118), încrucișat cu palmă; pălmaș, substantiv masculin (muncitor care dispune doar de brațele sale, ziler); pălmui, verb (a da palme); pălmuială, substantiv feminin (lovitură cu palma). – Derivat neol. (din franceză) palmat, adjectiv; palmier, substantiv masculin; palmiped, substantiv masculin – Din română provine țigănească palma (Wlislocki 107).
DER – dicționarul etimologic
9
Palmă (a mâinii, ramură de palmier) substantiv feminin, genitiv-dativ articulat palmei; plural palme
DOOM – dicționarul ortografic