1
Patina1, patinez, verb I.
1. Reflexiv (Despre obiecte de metal oxidabil) A căpăta patină1.
A se uza, a se învechi.
2. Tranzitiv A face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de artă) să capete patină1, a da patină1. – Din franceză Patiner.
1. Reflexiv (Despre obiecte de metal oxidabil) A căpăta patină1.
A se uza, a se învechi.
2. Tranzitiv A face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de artă) să capete patină1, a da patină1. – Din franceză Patiner.
DEX – dicționarul explicativ
2
Patina2, patinez, verb I. Intranzitiv
1. (Despre oameni) A se da pe gheață cu patinele2; a practica patinajul.
2. (Despre roțile vehiculelor) A se învârti în loc fără să înainteze; prin extensiune (despre vehicule) a nu putea să înainteze sau a aluneca, abătându-se de la direcția de înaintare; a derapa.
A se deplasa prin alunecare pe o suprafață lucie.
3. (Tehnică) A glisa. – Din franceză Patiner.
1. (Despre oameni) A se da pe gheață cu patinele2; a practica patinajul.
2. (Despre roțile vehiculelor) A se învârti în loc fără să înainteze; prin extensiune (despre vehicule) a nu putea să înainteze sau a aluneca, abătându-se de la direcția de înaintare; a derapa.
A se deplasa prin alunecare pe o suprafață lucie.
3. (Tehnică) A glisa. – Din franceză Patiner.
DEX – dicționarul explicativ
3
A patina1 patinez intranzitiv 1) A merge cu patinele pe gheață; a face patinaj. 2) (despre roțile unui vehicul) A se învârti pe loc sau a aluneca fără să se învârtească din cauza lipsei de aderență la sol. 3) A se deplasa alunecând pe o suprafață netedă și lucioasă. 4) (despre piese de mașini) A aluneca pe suprafața altei piese; a glisa. /<franceză patiner
NODEX – noul dicționar explicativ
4
A patina2 patinez tranzitiv (obiecte de metal, de lemn, de piatră etc.) A face să se patineze (pe cale naturală sau prin procedee tehnice speciale). /<franceză patiner
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 6 definiții din alte dicționare
5
A se patina persoana 3 Se patinează intranzitiv (despre obiecte de metal, de lemn sau despre clădiri) A se acoperi cu patină. /<franceză patiner
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Patina1 verb I. intranzitiv
1. A merge cu patinele (pe gheață etc.)
2. (Despre vehicule) A nu putea înainta pe un teren alunecos, roțile învârtindu-se pe loc fără a deplasa vehiculul înainte.
(Tehnică) A aluneca pe o piesă de ghidare. [< franceză patiner].
1. A merge cu patinele (pe gheață etc.)
2. (Despre vehicule) A nu putea înainta pe un teren alunecos, roțile învârtindu-se pe loc fără a deplasa vehiculul înainte.
(Tehnică) A aluneca pe o piesă de ghidare. [< franceză patiner].
DN – dicționar de neologisme
7
Patina2 verb I. tranzitiv (Despre timp) A acoperi cu patină2 [în Dn]. [< franceză patiner].
DN – dicționar de neologisme
8
Patina1 verb intranzitiv
1. a se deplasa cu patinele.
2. (despre vehicule) a nu putea înainta pe un teren alunecos, roțile învârtindu-se pe locuțiune
(tehnică) a aluneca pe o pistă de ghidare. (< franceză patiner)
1. a se deplasa cu patinele.
2. (despre vehicule) a nu putea înainta pe un teren alunecos, roțile învârtindu-se pe locuțiune
(tehnică) a aluneca pe o pistă de ghidare. (< franceză patiner)
MDN – marele dicționar de neologisme
9
Patina2 verb I. reflexiv (despre obiecte, construcții de metal, de piatră etc.) a se acoperi cu patină2.
II. tranzitiv (despre timp) a face să capete patină2. (< franceză patiner)
II. tranzitiv (despre timp) a face să capete patină2. (< franceză patiner)
MDN – marele dicționar de neologisme
10
Patina (a căpăta patină, a se da pe gheață) verb, indicativ prezent 1 singular patinez, 3 singular și plural patinează
DOOM – dicționarul ortografic