1
Piuit substantiv neutru Faptul de a piui.
1. Strigăt caracteristic scos de păsări, mai ales de puii acestora; piuitură (1).
Expresie A-i pieri (cuiva) piuitul = a-i pieri cuiva pofta de vorbă; a-și pierde curajul (de uimire, de spaimă etc.). A-i lua (sau a tăia, a curma) (cuiva) piuitul = A) a reduce (pe cineva) la tăcere, a lăsa (pe cineva) perplex, a pune cu botul pe labe; B) (rar) a ucide pe cineva.
2. Sunet subțire și ascuțit; piuitură (2), țiuitură. [Pronunțat: pi-u-] – Vezi Piui.
1. Strigăt caracteristic scos de păsări, mai ales de puii acestora; piuitură (1).
Expresie A-i pieri (cuiva) piuitul = a-i pieri cuiva pofta de vorbă; a-și pierde curajul (de uimire, de spaimă etc.). A-i lua (sau a tăia, a curma) (cuiva) piuitul = A) a reduce (pe cineva) la tăcere, a lăsa (pe cineva) perplex, a pune cu botul pe labe; B) (rar) a ucide pe cineva.
2. Sunet subțire și ascuțit; piuitură (2), țiuitură. [Pronunțat: pi-u-] – Vezi Piui.
DEX – dicționarul explicativ
2
Piuit piuituri neutru 1) vezi A piui. 2) Strigăt caracteristic scos de păsări, mai ales de puii acestora. [Silabe pi-u-] /vezi a piui
Dicționar de sinonime
3
Piuit substantiv neutru (silabe pi-u-); plural piuituri
DOOM – dicționarul ortografic
