1
Podeț, podețe, substantiv neutru Diminutiv al lui pod (I 1); poduleț, podișcă (1), poduț2, podiș (2), podișor, podurel.
Scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă (1). – Pod + sufix -eț.
Scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă (1). – Pod + sufix -eț.
DEX – dicționarul explicativ
2
Podeț substantiv neutru, plural podețe
DOOM – dicționarul ortografic