Știubei

Știubei, știubeie, substantiv neutru
1. Stup primitiv.
2. Vas făcut dintr-un trunchi scobit, întrebuințat pentru păstrarea unor obiecte casnice.
3. (Regional) Trunchi scorburos care servește ca ghizd la o fântână mică; prin extensiune fântână (mică). – Știob + sufix -ei.

DEX – dicționarul explicativ

Știubei știubeie neutru 1) regional Adăpost (natural sau făcut de oameni) pentru albine, în care acestea clădesc faguri și depun miere; stup. 2) învechit Vas reprezentând un trunchi scobit, în care se păstrează diferite obiecte sau se opăresc rufele. 3) regional Trunchi scorburos sau scobit, care servește ca ghizd la o fântână. /știob + sufix -ei

NODEX – noul dicționar explicativ

Știubei, știubeie și știubeiuri, substantiv neutru (regional)
1. vas făcut dintr-un trunchi de copac scobit (în care se păstrează alimente, obiecte casnice sau în care se opăresc rufele).
2. stup primitiv, făcut dintr-un trunchi de copac scorburos, sau scobit; totalitatea albinelor dintr-un asemenea stup.
3. adăpost pentru stupi.
4. trunchi de copac scorburos sau scobit care, îngropat în pământ, servește ca ghizd la o fântână puțin adâncă.
5. (învechit) apeduct.
6. fântână cu izvorul la mică adâncime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos.
7. fântână cu apă sărată.
8. deschizătură făcută în acoperișul unei case pentru luminarea sau aerisirea podului.

Dicționar de arhaisme și regionalisme

Știubei substantiv neutru, plural știubeie

DOOM – dicționarul ortografic