1
Storî, storăsc, verb IV
1. (reflexiv; învechit și regional) a se chinui; a se istovi.
2. (figurat; regional; despre oameni; în forma: sturî) a chinui, a cauza o durere insuportabilă, a seca, a epuiza (sufletește).
3. (învechit și regional) a nimici.
4. (regional; despre ființe) a stâlci, a bate zdravăn.
5. (regional) a muri.
6. (regional) a omorî.
7. (reflexiv; figurat; învechit și regional) a se ruina.
8. (regional; despre bani) a stoarce.
9. (regional; despre oameni) a strânge, a aduna laolaltă.
10. (regional; despre lucruri de mâncare; în forma: sturî) a lua fără milă, distrugând, rupând; a stinge.
11. (regional; în forma: sturî) a fura.
1. (reflexiv; învechit și regional) a se chinui; a se istovi.
2. (figurat; regional; despre oameni; în forma: sturî) a chinui, a cauza o durere insuportabilă, a seca, a epuiza (sufletește).
3. (învechit și regional) a nimici.
4. (regional; despre ființe) a stâlci, a bate zdravăn.
5. (regional) a muri.
6. (regional) a omorî.
7. (reflexiv; figurat; învechit și regional) a se ruina.
8. (regional; despre bani) a stoarce.
9. (regional; despre oameni) a strânge, a aduna laolaltă.
10. (regional; despre lucruri de mâncare; în forma: sturî) a lua fără milă, distrugând, rupând; a stinge.
11. (regional; în forma: sturî) a fura.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
2
Storî (-răsc, -it), verb – (Banat) A dispărea, a pieri.
Origine îndoielnică.
După Candrea, din latină *extorrêre.
Origine îndoielnică.
După Candrea, din latină *extorrêre.
DER – dicționarul etimologic
